Zaharia 3

1 El (îngerul) mi-a arătat pe marele preot Iosua stând în picioare înaintea Îngerului Domnului şi pe Satana stând la dreapta lui ca să-l pârască.

Mi-a arătat. A patra viziune (v. 1-10) a fost dată pentru a arăta puterea lui Hristos, de a-l birui pe pârâşul poporului Său (PK 583). Ea a fost dată într-o vreme când, înaintarea continuă făcută de ziditorii Templului deranjase şi alarmase într-o mare măsură oştile răului. (PK 582). Vezi comentariul la cap. 1,8.

Iosua. Cel dintâi mare preot de după captivitate. El este amintit şi în Ezra 2,2. Vezi şi comentariul la Ezra 2,2. În viziunea aceasta marele preot îl reprezintă pe Israel stând înaintea lui Dumnezeu.

Îngerul Domnului. Adică, Îngerul care este Domnul, Hristos (comp. Iuda 9; vezi PK 584; vezi comentariul la Exod 23,20.21).

Satana. Ebr. haśśoţan, literal vrăjmaşul. Cuvântul derivă de la verbul śaţan, care înseamnă a învinui, a se purta ca un vrăjmaş. Verbul apare în Psalmi 38,20; 71,13; 109,4.20.29; Zaharia 3,1. Substantivul este aplicat unui duşman pământesc în 1Samuel 29,4; 2Samuel 19,22; 1Regi 5,4; 11,14.23.25; Psalmi 109,6 şi unui înger în Numeri 22,22.32. În fiecare din aceste situaţii substantivul ebraic este nearticulat. Substantivul apare articulat de 14 ori în Iov 1,6-2,7 şi de 3 ori în Zaharia 3,1.2. În fiecare din aceste cazuri este tradus Satana. O singură dată este tradus prin Satana, când este nearticulat în ebraică (1Cronici 21,1).

Să-l pârască. Ebr. śaţan, să acuze, să se poarte ca un duşman (vezi mai sus la Satana). În timp ce Iosua mijlocea înaintea lui Dumnezeu pentru poporul său, Satana stătea alături pentru a se împotrivi şi pentru a pune piedici străduinţelor lui aducând împotriva lui Iosua şi a poporului său învinuirea de păcătoşenie (comp. 1Petru 5,8; Apocalipsa 12,20). El arăta către călcările de Lege ale lui Israel ca un motiv pentru care poporului nu trebuia să fie repus în favoarea divină (vezi PK 583; comp. Zaharia 1,11; 2,12). Ei nu meritau să fie reaşezaţi în relaţia lor de legământ (vezi comentariul la Zaharia 1,16).I

2 Domnul a zis Satanei: „Domnul să te mustre, Satano! Domnul să te mustre, El care a ales Ierusalimul! Nu este el, Iosua, un tăciune scos din foc?”

Să te mustre. Era adevărat că poporul lui Dumnezeu păcătuise în mod grav. Dar ei suferiseră pedeapsa exilului, iar mulţi fuseseră conduşi la pocăinţă şi smerenie. În condiţiile acestea era fără îndoială potrivit ca să li se extindă favoarea divină.

El. Sau Acesta. Iosua este cel la care se face referire, dar în acelaşi timp el era un reprezentant al poporului.

Tăciune. Ebr. ’ud, buturugă, ciuntitură, iniţial poate un băţ îndoit folosit pentru a aţâţa focul. Cuvântul acesta apare în Vechiul Testament doar aici, în Isaia 7,4 şi în Amos 4,11. Flăcările arzătoare ale captivităţii ar fi nimicit în cele din urmă poporul ales dacă Dumnezeu nu ar fi mişcat inima împăraţilor păgâni pentru a arăta har copiilor Lui risipiţi şi dacă unii din ei n-ar fi fost dispuşi să răspundă chemării lui Dumnezeu de a fugi din Babilon (Ieremia 51,45; comp. Zaharia 2,6).

3 Dar Iosua era îmbrăcat cu haine murdare şi totuşi stătea în picioare înaintea Îngerului.

Haine murdare. Simbolizând întinarea păcatului (comp. Isaia 64,6).

4 Iar Îngerul, luând cuvântul, a zis celor ce erau înaintea Lui: „Dezbrăcaţi-l de hainele murdare de pe el!” Apoi a zis lui Iosua: „Iată că îndepărtez de la tine nelegiuirea şi te îmbrac cu haine de sărbătoare!”

Luând cuvântul. Sau A răspuns. Îndepărtarea hainelor murdare însemna iertarea păcatelor şi repunerea în favoarea divină. Noul veşmânt reprezintă neprihănirea atribuită a lui Hristos (PK 584).

5 Eu am zis: „Să i se pună pe cap o mitră curată!” Şi i-au pus o mitră curată pe cap şi l-au îmbrăcat în haine, în timp ce Îngerul Domnului stătea acolo.

Mitră curată. Literal, un turban curat. Cuvântul tradus prin curat este de la verbul ţahar, care are diferite sensuri: a fi curat, a fi nepătat, a fi curat din punct de vedere ceremonial, a fi declarat curat. Turbanul destinat pe atunci marelui preot avea pe el inscripţia sfinţenie Domnului (Exod 28,36-38). Aşezarea unui turban curat pe capul lui Iosua însemna că vinovăţia lui fusese iertată şi că el era calificat spre a-şi îndeplini sfânta lui slujbă. Preotul şi poporul au fost repuşi în favoarea divină (v. 9; vezi comentariul la v. 1).

6 Îngerul Domnului a făcut lui Iosua următoarea mărturisire:

A făcut… următoarea mărturisire. Mai degrabă, a avertizat.

7 „Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Dacă vei umbla pe căile Mele şi dacă vei păzi poruncile Mele, vei judeca şi Casa Mea şi vei priveghea asupra curţilor Mele, şi te voi lăsa să intri împreună cu cei ce sunt aici.

Vei umbla. Mari binecuvântări vin în urma ascultării. Compară promisiunea făcută lui Solomon (1Regi 3,14). Cei ce sunt aici. Îngerii participanţi (vezi PK 585).

8 Ascultă, dar, Iosua, mare preot, tu şi tovarăşii tăi de slujbă care stau înaintea ta – căci aceştia sunt nişte oameni care vor sluji ca semne. – Iată, voi aduce pe Robul Meu, Odrasla.

Ascultă dar. Natura importantă a promisiunii pe punctul de a fi făcută necesită atenţia deplină a preotului.

Oamenii care vor sluji ca semne. Sau Oameni de mirare. Literal, oameni de minune. Ebraicul mopheth, tradus aici prin semne (de mirat, minune) este folosit cu privire la minunile pe care Moise le-a făcut înaintea lui Faraon (Exod 4,21; comp. Exod 7,3.9; 11,9.10). Mopheth este deseori tradus prin semn (1Regi 13,3.5; 2Cronici 32,24.31; Ezechiel 12,6; etc.). După cum Ezechiel a fost un semn (ebr. mopheth) pentru generaţia lui (Ezechiel 12,6.11; 24,24.27), tot aşa israeliţii restaurării urmau să fie o demonstraţie a ceea ce Dumnezeu era dispus să facă pentru aceia care conlucrau cu planurile Cerului. Ei urmau să fie onoraţi ca aleşii Cerului printre naţiunile pământului (PK 585).

Robul Meu. Un titlu frecvent al lui Mesia (vezi comentariul la Isaia 41,8). Odrasla. Ebr. semach, mlădiţă, un produs, un simbol al lui Mesia (vezi Ieremia 23,5; 33,15), care urma să fie Odrasla măreaţă care va răsări din casa lui David.

9 Căci iată că numai spre piatra aceasta pe care am pus-o înaintea lui Iosua sunt îndreptaţi şapte ochi; iată, Eu însumi voi săpa ce trebuie săpat pe ea, zice Domnul oştirilor; şi într-o singură zi voi înlătura nelegiuirea ţării acesteia.

Piatra. Simbolismul nu este clar explicat. Comentatorii au făcut diferite sugestii, ca de pildă că piatra (ebr. ’eben) se referă la Hristos, ca în Isaia 8,14 sau la împărăţia lui Hristos, ca în Daniel 2,34.35.44 sau că se referă la Zorobabel ca o pecete (Hagai 2,23). Totuşi, unicul indiciu imediat cu privire la semnificaţia simbolismului pare să fie în cuvintele: Într-o singură zi voi înlătura nelegiuirea ţării acesteia. Învăţătura centrală a viziunii priveşte înlăturarea vinovăţiei de la Iosua şi de la popor. S-ar putea să fie o legătură între piatra aceasta şi o singură zi.

10 În ziua aceea – zice Domnul oştirilor – vă veţi pofti unii pe alţii sub viţă şi sub smochin.”

Supt viţă. Un simbol al păcii şi siguranţei, al bucuriei şi prosperităţii (vezi Isaia 65,17-25; Mica 4,1-5).

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1–106T 296 1 PK 583; TM 37 1, 2 TM 465 1–3COL 166; 5T 468 1–4MB 117; PK 320 1–5TM 275 1–7TM 22 2 GC 484; MH 161; MM 131; PK 587, 589; PP 168; TM 249; 5T 469, 471, 474, 495; 9T 240 2–5PK 584 2–6FE 274 2–7TM 40; 5T 469 3 PK 583 3–7COL 169 4 PK 587; TM 517; 2T 453; 5T 471, 472 4, 5 COL 206; PK 591; 5T 475 7 COL 207, 389; PK 584, 587; 5T 471; 6T 298 8 PK 585, 592; 5T 469, 476