Psalmii 62

1 Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul; de la El îmi vine ajutorul.

INTRODUCERE - Psalm 62 conţine oarecare asemănări de limbaj cu Psalm 39, dar e deosebit ca temă. Psalmul sfătuieşte pe oameni, în orice încercări s-ar afla, să se încreadă numai în Dumnezeu, deoarece nici o fiinţă omenească nu poate fi de ajutor real. El este o expresie înălţătoare a credinţei triumfătoare a psalmistului în Dumnezeu. El foloseşte o extraordinară eleganţă a frazei. Psalmul este caracterizat prin folosirea de şase ori a cuvântului ebraic 'ak (tradus "da", "cu adevărat", "numai", "cu siguranţă") la începutul v. 1.2.4.5.6.9. Refrenul se găseşte în v.

1.2 şi 5.6, precedând şi nu succedând unităţile de idei.

Cu privire la preambul vezi p. 616, 617.

1. Da. [Cu adevărat, KJV]. Ebraicul 'ak de asemenea însemnând "numai", "cu siguranţă", "da". 'Ak întăreşte forţa cuvântului sau a frazei de care este ataşat. El apare de şase ori în psalmul acesta (vezi v. 2.4.5.6.9). În v. 1 'ak accentuează expresia "în Dumnezeu". În ebraică expresia tradusă astfel vine imediat după 'ak. Propoziţia transmite ideea că psalmistul nădăjduieşte numai în Dumnezeu cu excluderea tuturor celorlalţi. O altă ilustraţie a puterii lui 'ak de a întări sensul celor ce urmează se găseşte în Psalm 39,5.6, unde în ebraică 'ak (tradus "da" ["într-adevăr" sau "sigur", KJV]) apare la începutul a trei versuri succesive, în comparaţie cu cele şase de aici.

Sufletul. Folosit idiomatic aici pentru "eu" (vezi la Psalm 16,10).

Se încrede. [Nădăjduieşte, KJV]. Ebr. dumiyyah, substantiv, nu verb. Ideea exprimată este "tăcere", "aşteptare tăcută" (vezi Psalm 65,1). Sufletul psalmistului e în pace cu Dumnezeu. Liniştea aceasta o are cel care încredinţează totul în mâinile lui Dumnezeu.

Ajutorul. [Salvarea, KJV]. Vezi Psalm 35,3; 37,39.

2 Da, El este stânca şi ajutorul meu, turnul meu de scăpare; nicidecum nu mă voi clătina.

Da. [Numai, KJV]. Ebraicul 'ak, "numai", "cu siguranţă", da, a doua apariţie a cuvântului în psalmul acesta (vezi la v. 1). Stânca. Compară cu Psalm 18,2; 61,2. Ajutorul meu. Psalmistul observă nu numai că mântuirea îi vine de la Dumnezeu (v. 1), Dumnezeu este mântuirea lui.

Nu mă voi clătina. [Nu mă voi clătina tare, KJV]. Vezi Psalm 37,24; Mica 7,8. Compară cu v. 6, unde psalmistul, cu şi mai mare încredere, spune că nu se va clătina deloc ["nicidecum"]. Aceasta reprezintă triumful credinţei.

3 Până când vă veţi năpusti asupra unui om, până când veţi căuta cu toţii să-l doborâţi ca pe un zid gata să cadă, ca pe un gard gata să se surpe?

Vă veţi năpusti. [Veţi născoci rele, KJV]. Cuvântul ebraic folosit aici apare numai o singură dată în VT şi sensul lui este oarecum obscur. Unii cred că derivă din ebr. huth, căruia îi atribuie sensul de "a striga la" sau "a ataca". Alţii îl derivă din ebr. hathath, căruia îi atribuie sensul de "a vorbi neîncetat" sau "a copleşi cu reproşuri". În fiecare caz psalmistul adresează o mustrare vrăjmaşilor lui din cauza faptelor lor rele sau cuvintelor pe care le-au rostit împotriva lui.

Unui om. Fără îndoială psalmistul se referă la sine.

Un zid gata să cadă. Un zid care se înclină spre exterior sau se umflă gata să cadă (vezi Isaia 30,13).

4 Da, ei pun la cale să-l doboare din înălţimea lui: le place minciuna; cu gura binecuvântă, dar cu inima blestemă. – (Oprire)

Da. [Numai, KJV]. Ebraicul 'ak, a treia apariţie a cuvântului (vezi la v. 1). Vrăjmaşii nu au alt gând decât să doboare pe psalmist. Nimic ne le-ar face mai mare plăcere. Oprire. [Selah, KJV]. Vezi la p. 629.

5 Da, suflete, încrede-te în Dumnezeu, căci de la El îmi vine nădejdea.

Încrede-te. [Nădăjduieşte, KJV]. La prima sa apariţie, refrenul exprima resemnarea psalmistului (vezi v.1; vezi de asemenea introducerea la Psalm 62). Aici, la a doua, îndeamnă pe psalmist să se predea cu totul grijii lui Dumnezeu.

Da. [Numai, KJV]. Ebraicul 'ak, a patra apariţie a cuvântului (vezi la v. 1). Nădejdea. [Aşteptarea, KJV]. Compară cu v.1. Putem privi înainte cu încredere către mântuirea finală şi deplină. "Acela care a început în voi această bună lucrare, o va isprăvi până în

ziua lui Isus Hristos." (Filipeni 1,6).

6 Da, El este stânca şi ajutorul meu, turnul meu de scăpare: nicidecum nu mă voi clătina.

Da, El este. [Numai El, KJV]. Vezi la v. 2. Ebraicul 'ak, a cincea apariţie a cuvântului (vezi la v.1).

7 Pe Dumnezeu se întemeiază ajutorul şi slava mea; în Dumnezeu este stânca puterii mele, locul meu de adăpost.

Stânca puterii mele. Vezi la Psalm 18,2; vezi de asemenea Psalm 9,9; 46,1; 94,22.

8 Popoare, în orice vreme, încredeţi-vă în El, vărsaţi-vă inimile înaintea Lui! Dumnezeu este adăpostul nostru. – (Oprire)

Popoare. Psalmistul include frecvent "popoarele" în expresiile lui de speranţă. Aşa cum e folosit aici, "popoare" s-ar putea referi îndeosebi la cei care nu l-au părăsit în ceasul necazului (vezi 2 Samuel 17,2). Dar în înţelesul lui cel mai larg termenul include toate popoarele în toate circumstanţele care ar auzi cuvintele acestui psalm.

Vărsaţi-vă. Vezi Psalm 42,4; 142,2.

Oprire. [Selah, KJV]. Vezi p. 629.

9 Da, o nimica sunt fiii omului! Minciună sunt fiii oamenilor! Puşi în cumpănă toţi laolaltă, ar fi mai uşori decât o suflare.

Da [Desigur, KJV]. Ebraicul 'ak, a şasea apariţie a cuvântului (vezi la v.1), în cazul acesta 'ak

întăreşte pe "o nimica".

Fiii oamenilor [Oameni de jos, KJV]. Vezi la Psalm 49,2.

Minciună. Lipsiţi de importanţă, nevrednici de încrederea semenilor.

Puşi în cumpănă. Literal, "a se urca în cele două balanţe". Oamenii, că sunt de pe o treaptă socială înaltă sau modestă, când sunt puşi în balanţă, sunt mai uşori ca nimicul.

10 Nu vă încredeţi în asuprire şi nu vă puneţi nădejdea zadarnică în răpire; când cresc bogăţiile, nu vă lipiţi inima de ele.

Când cresc bogăţiile. Chiar dacă bogăţiile cresc în mod natural, fără să fi fost juraţi sau luaţi cu sila, să nu vă încredeţi în ele.

11 O dată a vorbit Dumnezeu, de două ori am auzit că: „Puterea este a lui Dumnezeu.”

O dată..., de două ori. Compară cu Iov 33,14; 40,5. Compară de asemenea cu fraza ugaritică (vezi p. 618): "Două jertfe urăşte Baal, trei Cel ce călăreşte pe nori".

12 A Ta, Doamne, este şi bunătatea, căci Tu răsplăteşti fiecăruia după faptele lui.

Bunătatea. [Îndurarea, KJV]. Ebr. chesed, "iubire dumnezeiască" (vezi nota suplimentară la Psalm 36). Dumnezeu este atât un Dumnezeu al puterii, cât şi unul al iubirii. Oamenii au nevoie să cunoască nu numai puterea, ci şi iubirea statornică a lui Dumnezeu. "Puterea fără iubire este brutalitate, şi iubirea fără putere este slăbiciune" (Perowne).

După faptele lui. Psalmul se sfârşeşte cu o axiomă universală. Când un om este răsplătit pentru o facere de bine, e din îndurarea lui Dumnezeu, deoarece nici un om în sine nu merită o răsplată.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 2�

MYP 81

5�

GW 99; MB 35; 6T 354

7�

AA 572; DA 413; PP 413

8�

SC 97

9�

TM 438

10�

5T 261