Psalmii 49

1 Ascultaţi lucrul acesta, toate popoarele, luaţi aminte, toţi locuitorii lumii:

INTODUCERE. -Psalmul 49 cuprinde un răspuns la întrebarea: "Pentru ce se pare că bogaţii au un avantaje în viaţă?" Psalmul ne învaţă că bogăţia nu poate să amâne moartea şi că la moarte bogaţii sunt aduşi la acelaşi nivel cu săracii. După o introducere de patru versete, acest poem didactic tratează vremelnicia omului, cu un accent deosebit asupra bogatului lumesc (v. 5-13) şi apoi asupra mângâierii care poate fi obţinută de pe urma sfârşitului celor drepţi, care este viaţa veşnică, în contrast cu acela al celor nelegiuiţi (v. 14-20). Psalmul 49 este recitat în familia iudaică modernă ortodoxă, în săptămâna de doliu care urmează unui deces în familie.

Cu privire la preambul vezi p. 617, 627.

1. Toate popoarele. Problema care urmează să fie tratată merită atenţia întregii omeniri. Versetele 1-4 constituie un îndemn introductiv, solemn şi explicit (vezi Deuteronom 32,1; Psalm 50,1; Isaia 1,2; Mica 1,2).

Lumii. Ebr. cheled, "durata vieţii". Cheled e folosit şi pentru a desemna "lumea" ca fiind compusă din generaţiile de oameni trecătoare (vezi Psalm 17,14).

2 mici şi mari, bogaţi şi săraci!

Mici şi mari. Literal, "fii ai oamenilor de rând [ebr. adam] şi fii ai oamenilor mari" [ebr. ish] (vezi la Psalm 4,2; Psalm 8,4). Psalmul îi învaţă pe cei umili să nu-i invidieze pe cei bogaţi şi nici să nu se teamă de ei, iar pe cei bogaţi să nu se încreadă în bogăţiile lor şi nici să nu le folosească în chip nedrept pentru a-i împovăra pe cei săraci. În felul acesta bogaţii sunt avertizaţi, iar săracii sunt mângâiaţi.

3 Gura mea va vorbi cuvinte înţelepte, şi inima mea are gânduri pline de judecată.

Cuvinte înţelepte. În ebraică cuvintele pentru "înţelepciune" şi pentru "pricepere" sunt la plural, atrăgând atenţia asupra diferitelor aspecte ale acestor aptitudini. Vezi la Psalm 1,2 pentru definiţii ale "înţelepciunii" şi "priceperii".

4 Eu îmi plec urechea la pildele care îmi sunt insuflate, îmi încep cântarea în sunetul harpei.

Pildele. Ebr. mashal, "omotetie", "proverb", "cântare" sau "poem", (vezi p. 945).

Cântarea. [Vorbire ascunsă, KJV]. Sau "şarada", un amănunt atât de neclar că are nevoie de descurcare.

Arfei. Mai bine "o liră" (vezi p. 34). Gânduri demni de a fi reţinute sunt adesea cel mai bine păstrate în minte când sunt puse pe muzică. "Puţine mijloace sunt mai eficiente să fixeze cuvintele Lui [Dumnezeu] în memorie decât repetarea lor în cântare." (Ed 167).

5 Pentru ce să mă tem în zilele nenorocirii, când mă înconjoară nelegiuirea potrivnicilor mei?

Pentru ce? Psalmistul expune întâi rezultatele mângâietoare ale meditaţiei sale, înainte de a continua prezentarea. El ajunsese la concluzia că nu are motiv să se teamă.

6 Ei se încred în avuţiile lor şi se fălesc cu bogăţia lor cea mare.

Verset ce nu a fost comentat.

7 Dar nu pot să se răscumpere unul pe altul, nici să dea lui Dumnezeu preţul răscumpărării.

Nu poate să se răscumpere. O negare exprimată în mod emfatic în ebraică. Nimeni nu poate să salveze pe altul de la moarte, nici chiar pe fratele său. Nimeni nu poate pune asupra altuia răspunderea sa sau să o preia pe a altuia.

8 Răscumpărarea sufletului lor este aşa de scumpă, că nu se va face niciodată.

Răscumpărarea. Versetul 8 este parantetic.

Sufletul lor. "Lor însăşi" (vezi la Psalm 16,10). Răscumpărarea unei persoane de la moarte este tema prezentării psalmistului.

Scumpă. A răscumpăra pe un om de la moarte nu stă în puterea bogăţiei.

Nu se va face niciodată. [Nu încetează niciodată, KJV]. Bogăţia este insuficientă, oricât timp

ar putea fi la dispoziţie, de a izbăvi de la moarte măcar o fiinţă omenească.

9 Nu vor trăi pe vecie, nu pot să nu vadă mormântul.

Mormântul. [Stricăciunea, KJV]. Vezi la Psalm 16,10.

10 Da, îl vor vedea: căci înţelepţii mor, nebunul şi prostul deopotrivă pier şi lasă altora avuţiile lor.

[Ei, KJV]. Bogaţii (v. 6). Versetul 10 susţine o lege naturală evidentă. Nici măcar înţelepciunea nu îl fereşte de moarte pe cel care o posedă.

11 Ei îşi închipuie că veşnice le vor fi casele, că locuinţele lor vor dăinui din veac în veac, ei, care dau numele lor la ţări întregi.

Ei îşi închipuie. [Gândul lor lăuntric, KJV]. Bogatul pare să uite că, mai curând sau mai târziu, oamenii uită numele celui care a fost cândva stăpân peste averile lor, iar amintirea lor piere.

12 Dar omul pus în cinste nu dăinuie, ci este ca dobitoacele care se taie.

În cinste. Sau "în splendoare". Nu dăinuieşte. Versetul 12 este refrenul psalmului. El apare din nou cu modificări la v. 20. Dăinuieşte. Ebr. lin, "a petrece noaptea" fără a rămâne de tot. El nici măcar nu îşi petrece "noaptea" vieţii, ci trece repede. Se taie. [Pier, KJV]. Literal, "sunt reduse la tăcere" sau "sunt duse la odihnă".

13 Iată ce soartă au ei, cei plini de atâta încredere, precum şi cei ce îi urmează, cărora le plac cuvintele lor. – (Oprire)

Cei ce îi urmează. Cei ce îi urmează sunt la fel de neînţelepţi ca şi părinţii lor.

Le plac cuvintele lor. [Aprobă cuvintele lor, KJV]. Literal, "se delectează cu gura lor". Aceşti urmaşi neînţelepţi au plăcerea să rostească gânduri neînţelepte, ca şi strămoşii lor bogaţi. Răul e dus mai departe.

Oprire. [Selah, KJV]. Vezi p. 629.

14 Sunt duşi ca o turmă în Locuinţa morţilor, îi paşte moartea, şi în curând oamenii fără prihană îi calcă în picioare: li se duce frumuseţea, şi Locuinţa morţilor le este locaşul.

Locuinţa morţilor. [Mormânt, KJV]. Ebr. she'ol (vezi la Proverbe 15,11). Îi paşte. Ebr. ra'ah, "a paşte o turmă", "a îndeplini slujba de păstor". Ideea nu este că moartea îi va mânca, ci că moartea le va fi păstor. Frumuseţea. Trupul se descompune şi se transformă în ţărână.

15 Dar mie, Dumnezeu îmi va scăpa sufletul din Locuinţa morţilor, căci mă va lua sub ocrotirea Lui. – (Oprire)

Sufletul. "Pe mine" (vezi la Psalm 16,10).

Din locuinţa morţii. [Din puterea mormântului, KJV]. Literal, "din mâna lui she'ol" (vezi la Proverbe 15,11), o personificare impresionantă.

Mă va lua sub ocrotirea Sa. [El mă va primi, KJV]. Mai bine: "El mă va primi pentru Sine". În această scurtă expresie, cu atât mai puternică cu cât este mai scurtă, este sugerată doctrina vieţii viitoare şi a învierii din morţi (vezi PK 264). În Genesa 5,24 o altă formă a aceluiaşi verb descrie strămutarea lui Enoh (vezi 2 Regi 3,10).

Oprire. [Selah, KJV]. Vezi p. 629.

16 Nu te teme când se îmbogăţeşte cineva şi când i se înmulţesc vistieriile casei;

Nu te teme. Psalmistul trece de la încurajarea de sine la încurajarea altora.

Vistieriile. [Slava, KJV]. Aceasta poate fi pusă în seamă fastului pe care o procură bogăţia.

17 căci nu ia nimic cu el când moare: vistieriile lui nu se coboară după el.

Nu ia nimic cu el. Vezi Iov 1,21; Eclesiastul 5,15; Luca 12,20; 1 Timotei 6.7.

Vistieriile. [Slava, KJV]. Vezi la v. 16. Bogăţia omului bogat nu poate coborî în mormânt împreună cu el. În ciuda obiceiului multora de a îngropa bogăţii odată cu cel decedat, trupul se preface în ţărână.

18 Să se tot creadă omul fericit în viaţă, să se tot laude cu bucuriile pe care şi le face,

Fericit. Tabloul este acela al unui om bogat care se laudă cu iscusinţa sa de a aduna multă avere (vezi Deuteronom 29,19; Luca 12,19).

Să se tot laude. [Oamenii te vor lăuda, KJV]. Mulţi sunt gata să laude pe un om pentru acumularea de bogăţii, dorinţa universală a oamenilor. Această aclamare generală nu e dovada succesului final.

19 căci tot în locuinţa părinţilor săi va merge şi nu va mai vedea lumina niciodată.

Va merge. Adică omul nelegiuit, care este subiectul psalmului.

Nu va mai vedea lumina niciodată. Păcătosul bogat şi urmaşii lui nu vor privi iarăşi lucrurile care erau pentru ei sursa mândriei şi laudei de sine a lor (vezi Iov 33,30).

20 Omul pus în cinste, şi fără pricepere, este ca dobitoacele pe care le tai.

Ca dobitoacele. Se repetă cu uşoare modificări refrenul din v. 12. În loc de "a nu dăinuieşte", versetul acesta zice "fără pricepere", ["nu pricepe", KJV], deşi câteva manuscrise ebraice zic şi aici "nu dăinuieşte". LXX are "nu pricepe" în ambele cazuri. În ebraică există doar o deosebire de literă între cele două redări. Potrivit cu v. 12, oamenii, în general, sunt ca animalele care pier. Potrivit cu versetul acesta, oamenii pier precum animalele, numai dacă nu au adevărata înţelepciune.COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

6-82T 198

7, 8�

MH 210

15�

PK 264

18�

COL 258

20�

COL 258; GW 18; 4T 526