Psalmii 22

1 Dumnezeule! Dumnezeule! Pentru ce m-ai părăsit şi pentru ce Te depărtezi fără să-mi ajuţi şi fără s-asculţi plângerile mele?

INTRODUCERE - Psalmul acesta a fost numit psalmul profetic şi mesianic cel mai patetic. Unii i-au dat numele de Psalmul crucii datorită referinţelor din el pe care scriitorii Noului Testament le aplică la suferinţele Fiului neprihănit al lui Dumnezeu în timpul suferinţelor Sale când, în pofida încrederii în Dumnezeu, părea că Dumnezeu Îl părăsise. În tot psalmul nu e nici mărturisire de păcat şi nici o urmă de asprime. Imaginile artistice sunt acelea ale lui David, iar psalmul abundă în expresii care apar în psalmi care, în general, sunt atribuiţi lui David. Cu toate că psalmistul pare că povesteşte propria sa experienţă, referiri dese în Noul Testament atestă caracterul mesianic cel puţin al unor părţi din psalmul acesta (Matei 27,35.39.43.46; Marcu 15,24.34; Luca 23,34.35; Ioan 19,24.28). Cu privire la principiul aplicării mixte şi duble, vezi Deuteronom la 18,15.

Psalmul acesta are două părţi: primele 21 de versete constau din plângerea şi rugăciunea celui care suferă, ultimele 10 versete (v. 22-31), din mulţumire în urma izbăvirii. Nu există tranziţie între cele două părţi: ci printr-un scurt moment dramatic se trece de la descurajare la proslăvire. Vezi DA 741-757 pentru un ajutor eficient în înţelegerea aspectelor mesianice ale acestui psalm. De recomandat să nu se treacă de acest psalm înainte de a se asculta imnul "O frunte-nsângerată", în care armoniile coralului deosebit de nobil al lui J.S. Bach se împletesc cu mişcătoarele cuvinte ale imnului.

Cu privire la preambul vezi p. 616, 628.

1. Dumnezeule. [Dumnezeul meu, KJV]. Ebr. 'Eli. Cu privire la forţa cuvântului folosit aici pentru "Dumnezeu", vezi vol. I, p. 171. "Meu" pare să adauge o nuanţă de credinţă iubitoare la disperarea vizibilă transmisă de restul versetului. Credinţa se luptă cu teama.

Pentru ce? Strigătul unui copil disperat, care nu poate înţelege pentru ce l-a părăsit tatăl lui. M-ai părăsit. Ebr. 'azabtani. Forma sabachthani este transliterarea grecească a expresiei aramaice folosite de Isus în strigătul Său pe cruce (vezi Matei 27,46; Marcu 15,34). Să-mi ajuţi. Literal "de la mântuirea mea".

Plângerile. [Răcnetele, KJV]. Ebr. she'agah, folosit pentru a descrie răcnetul unui leu (Iov 4,10; Isaia 5,29; Ezechiel 19,7; Zaharia 11,3 ). Folosit în legătură cu o fiinţă omenească, un strigăt puternic (vezi Psalm 32,3). Vezi mai mult la DA 953-756.

2 Strig ziua, Dumnezeule, şi nu-mi răspunzi: strig şi noaptea, şi tot n-am odihnă.

N-am odihnă. [Nu tac, KJV]. Dumnezeu auzea fiecare strigăt, dar Hristos n-avea dovadă unui răspuns. (vezi DA 753).

3 Totuşi Tu eşti Cel Sfânt şi Tu locuieşti în mijlocul laudelor lui Israel.

Totuşi. Cel care suferă este descumpănit de încercarea prin care trece. Cum poate Dumnezeul Său, care este sfânt şi plin de milă, să-l trateze în felul acesta? Locuieşti în mijlocul laudelor. Poate o figură de stil care Îl înfăţişează pe Dumnezeu în sanctuar, înconjurat de cei care cântă laudele Lui.

4 În Tine se încredeau părinţii noştri: se încredeau, şi-i izbăveai.

Se încredeau părinţii noştri. Cel care suferă acum să aducă argumentul că întrucât Dumnezeu îi salvase pe părinţi, care se încrezuseră în El, cu siguranţă îl va elibera şi pe el. Când suntem în întuneric şi îi vedem pe alţii salvaţi, am putea considera că soarta noastră este şi mai amară.

5 Strigau către Tine, şi erau scăpaţi; se încredeau în Tine, şi nu rămâneau de ruşine.

Nu rămâneau de ruşine. Mai degrabă, "nu erau ruşinaţi". Când oamenii manifestă încredere şi descoperă că încrederea lor este înşelată, le e ruşine ca şi ar fi fost nebuni că au făcut aşa ceva (vezi Ieremia 14,3). Dar Dumnezeu S-a dovedit totdeauna vrednic de încredere.

6 Dar eu sunt vierme, nu om, am ajuns de ocara oamenilor şi dispreţuit de popor.

Vierme. El se simţea trecut cu vederea de Dumnezeu, ca şi cum ar fi fost doar un vierme mizerabil, nedemn de consideraţia lui Dumnezeu. Compară cu Isaia 41,14; 49,7; 52,14: 53,3. În ce priveşte deosebirea dintre "om"(ebr. ish) şi "oameni" ('adam ), vezi Psalm 4,2; 8,4.

7 Toţi cei ce mă văd îşi bat joc de mine, îşi deschid gura, dau din cap şi zic:

Îşi bat joc de mine. De la ebr. la?ag, "a lua în râs", "a-şi bate joc", ca în Psalm 2,4 (vezi Marcu 15,29).

Îşi deschid gura. [ţuguie buzele, KJV]. Adică a strâmba gura dispreţuitor (vezi Psalm 35,21).

Dau din cap. Dispreţuitor (vezi Psalm 44,14). Ce spun ei urmează în Psalm 22,8.

8 „S-a încrezut în Domnul! Să-l mântuiască Domnul, să-l izbăvească, fiindcă-l iubeşte!”

S-a încrezut. Literal, "răsucit", "înfăşurat", adică, s-a predat, s-a încrezut (vezi Psalm 37,5; Proverbe 16,3). Această luare în râs a fost de fapt citată de cărturarii şi de bătrânii care au urmărit răstignirea şi a fost aplicată umilirii lui Hristos pe cruce (vezi Matei 27,43).

9 Da, Tu m-ai scos din pântecele mamei, m-ai pus la adăpost de orice grijă la ţâţele mamei mele;

Din pântecele. Cât îşi poate aminti. Batjocura duşmanilor este transformată într-un argument în favoarea izbăvirii. De la luarea în seamă a batjocoririi lui de către duşmani el trece acum la violenţa acţiunii lor împotriva lui.

M-ai pus la adăpost. [M-ai făcut să nădăjduiesc, KJV]. Simţământul de speranţă i s-a înfiripat în suflet încă din pruncie.

10 de când eram la sânul mamei, am fost sub paza Ta, din pântecele mamei ai fost Dumnezeul meu.

Verset ce nu a fost comentat.

11 Nu Te depărta de mine, căci s-apropie necazul, şi nimeni nu-mi vine în ajutor.

Verset ce nu a fost comentat.

12 O mulţime de tauri sunt împrejurul meu, nişte tauri din Basan mă înconjoară.

Tauri. O figură de stil prin care se subînţeleg oameni sălbatici care urmăresc să-l distrugă.

Tauri. [Tauri puternici, KJV]. Ebr. 'abbirim, care în diferite texte ugaritice (vezi p. 618, 619) înseamnă "zimbru", "bizon". Desemnează uneori o figură mitologică născută zeului Baal de sora lui, Anath.

Basan. Un ţinut la răsărit de Iordan, vestit pentru păşunile lui bogate şi vitele lui mari şi puternice (vezi Deuteronom 32,14; Ezechiel 39,18; Amos 4,1).

13 Îşi deschid gura împotriva mea ca un leu care sfâşie şi răcneşte.

Îşi deschid gura împotriva mea. Tabloul este acela al unei fiare sălbatice gata să sară asupra prăzii şi să o sfâşie.

Un leu... răcneşte. Ca şi cum furia taurilor n-ar fi fost de-ajuns, psalmistul dezvoltă ideea, introducând figura unui leu care aleargă după prada lui, făcând un zgomot puternic.

14 Am ajuns ca apa care se scurge, şi toate oasele mi se despart; mi s-a făcut inima ca ceara şi se topeşte înăuntrul meu.

Apa care se scurge. Compară cu Iosua 7,5. Imaginea pare să indice pierderea forţei (2 Samuel 14,14). Se topeşte. Inima lui nu mai e tare. Vigoarea lui s-a dus (vezi Plângeri 2,11).

15 Mi se usucă puterea ca lutul şi mi se lipeşte limba de cerul gurii: m-ai adus în ţărâna morţii.

Lutul. [Ciob de oală, KJV]. Un fragment de vas spart. Puterea lui nu era plină de viaţă, ca la un pom în creştere, ci uscată şi sfărâmicioasă, ca un ciob fragil de oală. Mi se lipeşte limba. Probabil de sete accentuată. Ţărâna morţii. Un fel figurat de a descrie moartea. Moartea este însoţită de ţărâna mormântului.

16 Căci nişte câini mă înconjoară, o ceată de nelegiuiţi dau târcoale împrejurul meu, mi-au străpuns mâinile şi picioarele:

Câini. Oameni, care se seamănă cu nişte câini feroce, care îşi arată colţii, l-au înconjurat, ca să zicem aşa, într-o haită urmărind să-l răpună. Cetăţile orientale erau vestite pentru haitele de câini flămânzi care devorau adesea trupurile neîngropate ale morţilor (vezi 1 Regi 14,11; cf. Psalm 59,6.14.15). Psalmistul dezvoltă în continuare ideea cruzimii împrejurărilor, punându-i pe câini lângă leu şi lângă taurii din Basan (vezi la v. 12.13).

Străpuns. Ebr. ke'ari, care poate fi tradus "ca un leu", precum în Isaia 38,13, singurul loc în Vechiul Testament unde apare în forma aceasta. Ideea din propoziţia atunci devine: "Ca un leu mi-au înconjurat mâinile şi picioarele." Ke'ari nu poate fi corect tradus "străpuns". E posibil ca acest cuvânt să fi fost greşit ortografiat şi ca traducătorii versiunilor vechi, precum LXX, Siriaca şi Vulgata, să fi păstrat adevărata varianta: "mi-au străpuns". Prin cuvintele acestea, Mântuitorul a prezis tratamentul pe care avea să-l primească (vezi DA 746). Compară cu Ioan 20,25-27.

17 toate oasele aş putea să mi le număr. Ei însă pândesc şi mă privesc;

Număr. [Spun, KJV]. Literal, "a număra". El putea să le numere datorită faptului că ieşiseră la suprafaţă din cauza slăbiciuni. În Psalm 174,4 e redat "socoteşte".

18 îşi împart hainele mele între ei şi trag la sorţi pentru cămaşa mea.

Împart. Le fac porţii.

Trag la sorţi. Vezi împlinirea acestei profeţii în Matei 27,35; Luca 23,34; Ioan 19,23.24.

19 Dar Tu, Doamne, nu Te depărta! Tu, Tăria mea, vino degrabă în ajutorul meu!

Tu. Aşezat pe primul loc, în ebraică, pentru accentuare. "Tu" e în contrast cu persecutorii. Rugăciunea din v. 11 este repetată cu mai multă stăruinţă decât atunci când a fost înălţată prima dată.

20 Scapă-mi sufletul de sabie şi viaţa din ghearele câinilor!

Sufletul. Vezi la Psalm 3,2; 16,10. Viaţa. [Drag, KJV]. Ebr. yechidah, "unul singur", precum o fiică unică (Judecători 11,34).

Forma este la feminin, deoarece yechidah este paralel cu "suflet", care în ebraică este feminin. LXX traduce yechidah prin monogenes, care este adjectivul tradus "singurul... Fiu" ["singurul născut", KJV] în Ioan 3,16.

Câinilor. Compară cu v. 16.

21 Scapă-mă din gura leului şi scoate-mă din coarnele bivolului!

Gura leului. Compară cu v. 13.

Scoate-mă. [M-ai ascultat, KJV]. Cererea psalmistului se sfârşeşte printr-un simţământ de uşurare deplină. El ştie că Domnul este pe punctul să-l ajute. Această schimbare bruscă de sentimente la mijlocul versetului este tipică unui număr mare de psalmi (vezi Psalm 3; 6; 12; 28 etc.). Poate că psalmul acesta constituie cel mai impresionant caz din Psaltire în ce priveşte particularitatea aceasta unică a monologului dramatic ebraic.

Bivolului. [Unicornului, KJV]. Ebr. remim, "bou sălbatic" (vezi la Iov 39,9). Datorită acestui verset armura britanică are pe ea leul şi bivolul. Vezi la Numeri 22,22.

Cu toate că e înconjurat de "câini", "lei", "tauri" şi "boi sălbatici", cel în cauză ştie că nu e părăsit. Descurajarea şi întristarea fac loc încrederii, păcii şi laudei voioase. Versetele 22-31 sunt o cântare biruitoare de laudă. În piesa corală a lui Felix Mendelssohn care are ca subiect Psalmul 22, la punctul acesta există o trecere dramatică bruscă de la o gamă minoră la una majoră, reprezentând schimbarea totală de sentimente.

22 Voi vesti Numele Tău fraţilor mei şi Te voi lăuda în mijlocul adunării.

Adunării. El Îşi va aduce mărturia de laudă în mijlocul închinătorilor adunaţi (vezi Psalm 1,5; Isaia 38,19.20).

23 Cei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi-L! Voi toţi, sămânţa lui Iacov, slăviţi-L! Cutremuraţi-vă înaintea Lui, voi toţi, sămânţa lui Israel!

Lăudaţi-L. Tot Israelul, tot poporul lui Dumnezeu, e chemat să aducă împreună laudă.

24 Căci El nici nu dispreţuieşte, nici nu urăşte necazurile celui nenorocit şi nu-Şi ascunde faţa de el, ci îl ascultă când strigă către El.

Verset ce nu a fost comentat.

25 În adunarea cea mare, Tu vei fi pricina laudelor mele: şi-mi voi împlini juruinţele în faţa celor ce se tem de Tine.

Tu. [Despre Tine, KJV]. Literal, "de la Tine". Dumnezeu dăduse voinţa şi puterea de a lăuda, precum şi izbăvirea, care este pricina laudei.

Adunarea. Compară cu v. 22.

Juruinţele. Jertfele făgăduite ca o expresie de recunoştinţă pentru izbăvire.

26 Cei săraci vor mânca şi se vor sătura, cei ce caută pe Domnul, Îl vor lăuda: veselă să vă fie inima pe vecie!

Mânca. Parte din jertfele jurămintelor era consumată de cel care le aducea (vezi Levitic 7,16). În Israel, participarea la masă, ca expresie a recunoştinţei, făcea parte din închinare. Cei săraci vor participa la masa aceasta şi, mâncând împreună, vor deveni părtaşi unităţii cu ceilalţi.

Să vă fie. Schimbarea bruscă de la "săracii", "ei" (persoana a treia), la "vă" (persoana a doua) este tipic ebraică şi exprimă vorbirea directă.

27 Toate marginile pământului îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la Domnul: toate familiile neamurilor se vor închina înaintea Ta.

Marginile pământului. Perspectiva se lărgeşte de la "cei ce vă temeţi de Domnul" şi "sămânţa lui Iacov" şi "sămânţa lui Israel" (versetul 23) incluzând toate naţiunile (vezi promisiunea făcută lui Avraam, Genesa 12,3).

28 Căci a Domnului este împărăţia: El stăpâneşte peste neamuri.

Împărăţia. Mai degrabă, "poziţia de împărat". Compară cu Zaharia 14,9; Apocalipsa 11,15.

29 Toţi cei puternici de pe pământ vor mânca şi se vor închina şi ei; înaintea Lui se vor pleca toţi cei ce se coboară în ţărână, cei ce nu pot să-şi păstreze viaţa.

Toţi cei. Versetul acesta ar trebui să fie legat de cel precedent. Iehova este împărat peste naţiuni, iar bogaţii şi cei prosperi dintre ei sunt prezentaţi ca venind la sanctuar pentru a aduce jertfă şi închinare. Tot astfel naţiunile mai slabe şi aflate în declin, reprezentate prin "cei ce se pogoară în ţărână", vin să se prosterne.

Cei ce nu pot să-şi păstreze viaţa. Mai degrabă "cel care nu-şi ţine sufletul în viaţă". Lucrul acesta poate fi înţeles ca amplificând ideea naţiunilor mai slabe. LXX traduce propoziţia acesta: "şi sufletul meu trăieşte pentru el", sugerând o interpretare diferită, dar expresia ebraică se arată mai simplă.

30 O sămânţă de oameni Îi va sluji; şi se va vorbi despre Domnul către cei ce vor veni după ei.

Sămânţă. Ebr. zera?, "descendenţi". Ca rezultat al propovăduirii Evangheliei, mulţi urmau vor veni să- slujească lui Dumnezeu.

Se va vorbi. Sau "se va povesti". O generaţie va transmite altei generaţii vestea cea bună a mântuirii (vezi 2 Timotei 2,2).

Domnul. Ebr. 'Adonai (vezi vol. I, p. 173).

31 Aceştia vor veni şi vor vesti dreptatea Lui, vor vesti lucrarea Lui poporului care se va naşte.

Vor vesti dreptatea Ta. Compară cu Romani 3,21-26.

Lucrarea Lui. [Că EL a făcut aceasta, KJV]. Faptul că Dumnezeu a făcut tot ce a fost spus în psalmul acesta.COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

6-8 AA 225

16-18 �

DA 746; PK 691

16.18 �

SR 224

2. 17.18 �

AA 225

22-26 �

9T 279

27 �

PK 370

30 �

DA 828