Psalmii 127

1 Dacă nu zideşte Domnul o casă, degeaba lucrează cei ce o zidesc; dacă nu păzeşte Domnul o cetate, degeaba veghează cel ce o păzeşte.

INTRODUCERE - "Omul propune, dar Dumnezeu dispune", poate fi considerată tema celei dintâi strofe a Psalm 127. Lucrarea omului este zadarnică dacă nu este binecuvântată de Dumnezeu. A doua strofă prezintă bucuria de a fi părinte. La o primă citire aceste subiecte ar părea că nu au nici o legătură unul cu celălalt. Totuşi în mintea evreilor ele erau strâns legate.

Cu privire la preambul, vezi introducere la Psalm 120; de asemenea p. 617, 625, 627. Expresia "pentru Solomon" [KJV] poate fi redată şi "a lui Solomon".

1. Dacă nu zideşte Domnul. Versetul acesta arată cât de zadarnice sunt încercările noastre de

a face ceva, dacă binecuvântarea Domnului nu însoţeşte planurilor noastre. Lucrează. Ebr. 'amal, scoţând în evidenţă munca cu oboseală şi necaz.

2 Degeaba vă sculaţi de dimineaţă şi vă culcaţi târziu, ca să mâncaţi o pâine câştigată cu durere; căci preaiubiţilor Lui El le dă pâine ca în somn.

Prea iubiţilor Săi El le dă pâine ca în somn [Aşa dă El preaiubiţilor Lui somn, KJV]. Cei cărora li se adresează versetul acesta sunt truditorii ce n-au parte de odihnă, cei care nu au bucurie în viaţă din cauza neliniştii lor permanente. Din zori şi până noaptea târziu ei muncesc şi sunt preocupaţi de cele materiale, încât nu se bucură de un somn odihnitor. Nu aşa stau lucrurile cu cei care se odihnesc, depinzând în linişte de Dumnezeu. Totuşi textul acesta nu constituie o consfinţire a lenei, ci este o mustrare pentru cei care se chinuiesc şi se îngrijorează în loc să se încreadă în Dumnezeu.

3 Iată, fiii sunt o moştenire de la Domnul, rodul pântecelui este o răsplată dată de El.

Verset ce nu a fost comentat.

4 Ca săgeţile în mâna unui războinic aşa sunt fiii făcuţi la tinereţe.

Ca săgeţile. Simbol care denotă atât protecţie, cât şi biruinţă.

Fii făcuţi la tinereţe. Adică copiii unor părinţi tineri.

5 Ferice de omul care îşi umple tolba de săgeţi cu ei! Căci ei nu vor rămâne de ruşine când vor vorbi cu vrăjmaşii lor la poartă.

La poartă. Spaţiul deschis de la poarta cetăţii era locul unde erau rezolvate chestiunile obştei (vezi Genesa 19,1; Isaia 29,21; Amos 5,12). Acestor copii nu le era ruşine să apere cauza tatălui lor. Ei erau gata să-l apere împotriva unor acuzaţii false. O familie numeroasă îşi are grijile ei, dar îşi are şi răsplătirile ei.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1�

CW 97; GW 435; 6T 108

2�

1T 205

3�

AH 159, 280, 471; COL 195; CT 143; FE 416