1 Nu te făli cu ziua de mâine, căci nu știi ce poate aduce o zi. –

Ziua de mânie. Nici versetul acesta şi nici învăţătura Mântuitorului despre neliniştea sufletească (Matei 6,34) nu sunt menite să ne facă nepăsători cu privire la viitor (vezi 2 Tesaloniceni 3,8-11). Mai degrabă ele sunt o avertizare privind acea atitudine de încredere în sine ca a omului bogat nebun care făcea planuri pentru hambare mai mari în loc să împartă belşugul său cu cei săraci (Luca 12,15-21; cf. Iacov 4,13.14). Încrederea calmă în Dumnezeu, care îl caracterizează pe creştin (Romani 8,28; Filipeni 4,11) îl face în stare să întâmpine viitorul fără frică, chiar dacă nu poate vedea mai mult decât cel necredincios ce se va întâmpla mâine.


2 Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

Altul. Compară cu Ioan 8,54; 2 Corinteni 10,18. Proverbul acesta îşi găseşte expresii similare în multe ţări.


3 Piatra este grea și nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuiește nebunul este mai grea decât amândouă. –

Piatra este grea. Versetul acesta zice literal: "greutatea pietrei, povara nisipului, necazul de la un nebun mai grea ca amândouă". Povara de moarte a pietrei şi povara asfixiantă a nisipului sunt evidenţiate pentru a pregăti mintea să aprecieze povara covârşitoare a toanelor rele şi a atacurilor iraţionale ale unui nebun încăpăţânat.


4 Furia este fără milă și mânia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? –

Mânia năvalnică. Mânia şi furia sunt explozii neaşteptate, care trec repede, dar invidia şi gelozia sunt patimi care ard înăbuşit şi care aşteaptă timp de ani, lucrând pe tăcute şi încet, prilejul să arunce asupra vrăjmaşului ura care rodea sufletul (vezi Proverbe 6,34; Cântarea cântărilor 8,6). Invidia a fost primul păcat care s-a furişat în mod misterios într-un univers fără păcat (Isaia 14,13.14). Dacă şi-ar fi făcut debutul printr-o izbucnire de violenţă, îngerii ar fi văzut imediat care era natura ei, aşa încât puţini ar fi renunţat la ascultarea de Dumnezeu în favoarea unui rău atât de clar. Dar intriga ascunsă al geloziei permanente a pus în încurcătură toate fiinţele cereşti şi i-a înşelat pe mulţi. Dumnezeu nu putea să înfrunte cu succes invazia sinistră decât prin împlinirea fără grabă a neprihănirii şi adevărului, până când punctul culminant atât al iubirii altruiste, cât şi a urii invidioase urma să pună în contrast clar bunătatea lui Dumnezeu şi răutatea nemiloasă a lui Satana (vezi PP 33-43; GC 492-504; DA 761, 762).


5 Mai bine o mustrare pe față, decât o prietenie ascunsă. –

O mustrare pe faţă. Deşi nu e plăcută (v. 6), mustrarea înţeleaptă a unui prieten e folositoare când e primită aşa cum se cuvine, dar iubirea care nu e niciodată demonstrată sau exprimată nu e de nici un folos pentru obiectul ei. Iubirea trebuie să lucreze, altfel se stinge.


6 Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioșia lui, dar sărutările unui vrăjmaș sunt mincinoase. –

Credincioşia. Ebr. ne'emanim, de la rădăcina 'aman, "a susţine", "a fi tare", "a fi sincer şi credincios". "Amin"-ul cu care noi ne încheiem rugăciunile, derivă din rădăcina aceasta. Se spune că mustrarea plină de bunătate, bine intenţionată a unui prieten (v. 5) este de felul acesta.


7 Sătulul calcă în picioare fagurele de miere, dar pentru cel flămând toate amărăciunile sunt dulci. –

Calcă în picioare fagurul. [Îi e scârbă de un fagure de miere, KJV]. Nimic nu e îmbietor pentru cel sătul. Totul are gust bun pentru cel flămând.


8 Ca pasărea plecată din cuibul ei, așa este omul plecat din locul său.

Plecată. [Care pleacă, KJV]. Poate fie din capriciu, fie pentru că a fost izgonită din cuibul ei (vezi Isaia 16,2). Un om ar trebui să fie mulţumit să stea acasă şi să nu caute plăceri mai încântătoare în altă parte. Evreul nu are un cuvânt special pentru "cămin", ci pentru ideea generală de "cămin" foloseşte cuvântul pentru "loc", aşa cum e folosit aici, sau pentru "casă", ca în Genesa 39,16; 43,16; etc., sau pentru "cort", ca în Judecători 19,9.


9 Cum înveselește untdelemnul și tămâia inima, așa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. –
10 Nu părăsi pe prietenul tău și pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape decât un frate departe. –

Fratelui. Un prieten încercat tinde să fie mai de folos la nevoie decât un frate care nu are acelaşi interes special ca vecinul cel bun. Legăturile prieteniei sunt adesea mai puternice decât acelea ale rudeniei de sânge, îndeosebi când prietenii sunt uniţi printr-o speranţă religioasă comună care nu e împărtăşită de rude (vezi cap. 17,17; 18,24).


11 Fiule, fii înțelept și înveselește-mi inima, și atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocorește. –

Voi putea răspunde. [Ca să pot răspunde, KJV]. Compară cu cap. 10,1; 23,15.24. Indiferent că Solomon vorbeşte ca tată sau ca învăţător, înţelepciunea dată pe faţă de fiu sau de elev a fi cel mai bun răspuns dat criticilor privind eficienţei instructorului.


12 Omul chibzuit vede răul și se ascunde; dar proștii merg spre el și sunt pedepsiți. –

Omul chibzuit vede. [Prevede, KJV]. Vezi la cap. 22,3.


13 Ia-i haina, căci s-a pus chezaș pentru altul, ia-l zălog în locul unei străine. –

S-a pus chezaş. Vezi la cap. 20,16.


14 Binecuvântarea aproapelui cu glas tare dis-de-dimineață este privită ca un blestem. –

Privită ca un blestem. Salutul cu voce tare al celui care s-a sculat devreme pentru ca să fie primul cu linguşeala lui nu e sinceră, ci e doar un mijloc de a obţine un avantaj. Asemenea salutări ar trebui să-l pună pe cel linguşit în gardă, ca şi când ar fi ameninţat (vezi Luca 6,26; Galateni 1,10).


15 O streașină care picură necurmat într-o zi de ploaie, și o nevastă gâlcevitoare sunt totuna.

Nevastă gâlcevitoare. Compară cu cap. 19,13.


16 Cine o oprește, parcă oprește vântul și parcă ține untdelemnul în mâna dreaptă. –

Parcă ţine untdelemnul în mâna sa dreaptă. [Şi alifia din mâna sa dreaptă care se demască singură, KJV]. "A se demasca" vine de la ebr. qara', "a chema" sau "a întâmpina". De aceea propoziţia a doua poate fi tradusă literal: "dreapta lui cere ulei" sau "dreapta lui întâmpină ulei". O traducere care a fost dată acestui verset obscur este: "O femeie gâlcevitoare nu poate fi oprită mai uşor ca vântul: ea alunecă asemenea uleiului din mâna strânsă şi continuă în felul ei certăreţ, în ciuda tuturor străduinţelor de a o opri".


17 După cum fierul ascute fierul, tot așa și omul ațâță mânia altui om. –

Ascute. Acţiunea de a ascuţi a fost interpretată în mod divers. Unii au socotit că însemna doar de a face pe prieten mânios, aşa încât aruncă priviri "ascuţite"; dar cei mai mulţi au luat-o în sensul cel bun, al sporirii înţelepciunii şi iniţiativei prin ajutor şi întrecere reciproce, aşa cum fierul pilei sau ciocanul ascute fierul cuţitului.


18 Cine îngrijește de un smochin va mânca din rodul lui, și cine-și păzește stăpânul va fi prețuit. –

Va mânca din rodul lui. Un smochin poate fi ajutat să producă fructe din belşug, iar cel care se îngrijeşte de el ar trebui să aibă primul ocazia de a se bucura de belşugul lui (2 Timotei 2,6). Un slujitor bun va fi răsplătit de stăpânul său cu cinste, precum şi cu plata unui salariu (Matei 25,21). Proverbul acesta poate să îndrepte totodată atenţia spre siguranţa de care se bucură cel care produce cea mai mare parte din ceea ce consumă şi poartă. Un astfel de om nu prea este afectat fluctuaţiile de preţuri şi nici de lipsurile produse de grevele sau de speculaţiile pieţei. Pentru munca şi grija pe care le acordă recoltelor lui, el primeşte o răsplată directă (vezi MH 188-193).


19 Cum răspunde în apă fața la față, așa răspunde inima omului inimii omului. –

Răspunde în apă faţă la faţă. Un om vede în alt om o reflectare a propriilor sale idei şi sentimente. Cu cât se deprinde să înţeleagă mai bine propriul său suflet şi propriile sale motive, cu atât poate înţelege mai bine pe alţii, chiar dacă nu poate vedea şi cunoaşte chiar gândurile acestora (vezi 1 Corinteni 2,11).


20 După cum Locuința morților și adâncul nu se pot sătura, tot așa nici ochii omului nu se pot sătura. –

Nu se pot sătura. Cu cât un om are mai mult, cu atât doreşte mai mult. Deoarece egoismul este trăsătura dominantă a omului nerenăscut, nu există limită pentru avuţiile pe care şi le poate aduna sau pentru distrugerea şi moartea pe care le poate aduce asupra altora în procesul înavuţirii (vezi Proverbe 30,15; Eclesiast 1,8; cf. 1Ioan 2,15.16).


21 Ce este tigaia pentru lămurirea argintului și cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. –

Bunul nume. [La lauda lui, KJV]. Vezi la cap. 17,3; 25,4. Lauda este o testare valabilă a caracterului unui om în două moduri. Un nume bun păstrat pe parcursul unui număr de ani este o mărturie bună cu privire la cinstea cuiva; dar cum reacţionează un om la laudă e adesea foarte revelator. Dacă poate rezista la proba acidă a linguşelii fără să devină vanitos sau auto-mulţumit, înseamnă că e făcut dintr-un material bun.


22 Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunțelor, nebunia tot n-ar ieși din el. –

Pisa. Literal, "a sfărâma fin". Activitatea femeilor de a bate grâul în piuă cu un pisălog greu, folosind toată puterea braţelor şi a trunchiului, reprezintă în mod plastic faptul că pedeapsa cea mai aspră nu îl va vindeca pe nebun de nebunia lui.


23 Îngrijește bine de oile tale și ia seama la turmele tale.

Îngrijeşte bine. [Starea turmelor tale, KJV]. Versetele 23-27 sunt o odă de proslăvire a vieţii pastorale şi agricole. "Starea" e literal "faţa", "privirea" sau "înfăţişarea". Se observă în mod natural

o paralelă cu lucrarea pastorilor, prezbiterilor, părinţilor şi liderilor de tineret (vezi 1 Petru 5,2-4).


24 Căci nicio bogăție nu ține veșnic și nici cununa nu rămâne pe vecie. –

Bogăţie. Ebr. chosen, care poate însemna şi "putere". LXX traduce prima propoziţie astfel: "căci un om are tărie şi putere pururea". Sunt posibile două aplicaţii: (1) Ai grijă de turmele tale, deoarece bogăţia se poate pierde, iar ferma ta poate să fie scăparea ta; (2) Din cauză că puterea ta va pieri într-o zi, vei avea nevoie să fii pregătit pentru bătrâneţe.


25 După ce se ridică fânul, se arată verdeața nouă, și ierburile de pe munți sunt strânse. –

Se arată verdeaţa nouă. Sau "iarba e culcată la pământ", adică iarba e tăiată şi adunată pentru a face loc ierbii proaspete. Furajul de pe dealuri este cosit şi adunat. Toate acestea fac parte din grija necesare dacă se doreşte prosperitatea din următoarele două versete. LXX redă acest verset astfel: "Poartă grijă de fiinţele cele din câmp şi vei tunde buruiana şi vei aduna iarba de munte".


26 Mieii sunt pentru îmbrăcăminte, și țapii pentru plata ogorului;

Plata. Caprele vor produce suficient profit pentru a cumpăra ogorul.


27 laptele caprelor ți-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, și pentru întreținerea slujnicelor tale.

Hrana ta. Laptele de capră era unul dintre alimentele obişnuite din Palestina. Era folosit proaspăt sau bătut, dulce sau acru, cald sau rece. Se consuma de asemenea carne de capră.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

4PP 385; 5T 56

18 �

Ed 219