1 Tu ești prea drept, Doamne, ca să mă cert cu Tine; vreau totuși să Te întreb asupra orânduirilor Tale. Pentru ce propășește calea celor răi, și toți mișeii trăiesc în pace?

Ca să nu mă cert cu Tine. Ieremia apare ca nespus de nedumerit de continua prosperitate a celor nelegiuiţi. Deşi în inimă este convins că Dumnezeu este drept, el nu poate pune întru totul de acord concepţia sa despre Dumnezeu cu faptele experienţei omeneşti. Şi alţi sfinţi s-au frământat cu aceeaşi problemă, de exemplu Iov (Iov 21,7-13) şi David (Psalmi 73,1-12; vezi Introducerea la Psalmi 73). Dacă, după cum pare probabil, Ieremia 12 se încadrează cronologic între cap. 11 şi 13, Ieremia se poate că încă mai era tulburat de duşmănia şi uneltirea semenilor din Anatot.

Propăşirea. Literal, tihniţi, sau liniştiţi.


2 I-ai sădit, au prins rădăcină, cresc, fac rod. Ce-i drept, ești aproape de gura lor, dar departe de inima lor!

I-ai sădit. Vezi cap. 11,17.

Au prins rădăcină. O figură de stil care exprimă situaţia prosperă a celor răi.

Inima. Sau Rărunchii [KJV]. Aceste organe erau socotite a fi sediul emoţiilor, de unde, prin rărunchi erau înţelese simţămintele lăuntrice (vezi Psalmi 26,2).


3 Totuși, Tu, Doamne, mă cunoști, mă vezi, îmi cercetezi inima și vezi că este cu Tine. Ia-i ca pe niște oi care trebuie tăiate și pregătește-i pentru ziua măcelului!

Tu, Doamne. Încrezător că Dumnezeu are cunoştinţă de sinceritatea sa, Ieremia aşteaptă ca Dumnezeu să-l răzbune.

Oi, care trebuie tăiate Vezi cap. 11,19. Ieremia cere pentru duşmanii săi pedeapsa pe care iei intenţionau să i-o aplice lui.

Pregăteşte-i. Ebr. qadash, deseori tradus prin a sfinţi, aici în mod vădit înseamnă a fi pus deoparte sau a fi hotărât pentru.


4 Până când să se jelească țara și să se usuce iarba de pe toate câmpiile? Pier vitele și păsările din pricina răutății locuitorilor. Căci ei zic: „El (Ieremia) n-are să ne vadă sfârșitul!” –

N-are să ne vadă sfârşitul. LXX zice: Nu vede căile noastre.


5 „Dacă, alergând cu cei ce aleargă pe picioare, ei te obosesc, cum vei putea să te iei la întrecere cu niște cai? Și, dacă nu te crezi la adăpost decât într-o țară liniștită, ce vei face pe malurile îngâmfate ale Iordanului?

Dacă alergând. Sau a alergat. Dumnezeu îi cere lui Ieremia să-şi compare micile întristări cu necazurile mult mai mari ale altora, sau cu necazurile mult mai mari care vor veni peste el.

Cei ce aleargă pe picioare. O figură de stil reprezentând vicisitudinile obişnuite ale vieţii, în comparaţie cu caii sau călăreţii, ce reprezintă situaţiile mai dificile. De la omul de rând se poate aştepta să ţină pasul cu semenii săi, dacă însă oboseşte când se ia la întrecere cu cei care aleargă pe jos, cum ar putea el să facă faţă sarcinii mult mai grele de a ţine pasul cu caii? Învăţătura dată profetului din vechime ar putea să se potrivească fiecăruia astăzi. Dacă neglijăm sarcinile mici din viaţă, cum am putea face faţă răspunderilor mai mare care vin? Dacă nu putem suporta necazurile mai mici ale vieţii, cum vom putea face faţă îngrozitoarelor dureri adânci care ar fi să vină? Şi la urmă, dacă nu izbutim să facem faţă cu credinţă şi încredere la situaţiile zilei de azi, cum vom putea fi în stare să ţinem piept greutăţilor celor mai de nesuportat şi amăgirilor celor mai copleşitoare ce vor veni asupra noastră în cursul timpului strâmtorării (vezi GC 621, 622)?

Îngâmfate. Ebr. ga’on, înalt, evidenţiere, sau mândrie. Traducerea obişnuită a lui ga’on în VT este mândrie. Se pune întrebarea ce anume se înţelege aici prin expresia mândria Iordanului, sau înălţimea Iordanului. Unii consideră că se face referire la apele înalte ale Iordanului denotând revărsarea fluviului în vremea secerişului (vezi Iosua 3,15; 1Cronici 12,15). Alţii sunt de părere că se face referire la copacii înalţi ai Iordanului, care, împreună cu tufele lor şi trestiile de sub ei alcătuiesc o junglă sau un hăţiş locuit de lei şi alte animale sălbatice (vezi Ieremia 49,19; Zaharia 11,3. Indiferent dacă îngâmfarea Iordanului este potopul sau hăţişul, este clar contrastul dintre acesta şi ţara liniştită.


6 Căci chiar frații tăi și casa tatălui tău te vând, ei înșiși strigă în gura mare după tine. Nu-i crede când îți vor spune vorbe prietenoase. –

Fraţii tăi. Fie familia apropiată a lui Ieremia, fie oamenii din Anatot care erau fraţii lui Ieremia în sacra slujbă a preoţiei (vezi comentariul la cap. 1,1; comp. cap. 11,23).


7 Mi-am părăsit casa și Mi-am lăsat moștenirea, Mi-am dat pe iubita Mea în mâinile vrăjmașilor ei.

Casa mea. Desigur că expresia se referă mai degrabă la izraeliţi decât la Templu, după cum este arătat de partea următoare (vezi Osea 8,1; 1Timotei 3,15; Evrei 3,6). Fără îndoială, cel care vorbeşte este Domnul, nu Ieremia.

Lăsat. Cuvântul ebraic folosit aici pune accentul pe lipsa atenţiei sau grijii în continuare faţă de persoana sau lucrul lăsat.


8 Moștenirea Mea a ajuns pentru Mine ca un leu în pădure, a mugit împotriva Mea; și de aceea o urăsc.
9 A ajuns oare moștenirea Mea pentru Mine o pasăre de pradă pestriță, în jurul căreia se strâng păsările de pradă? – Duceți-vă și strângeți toate fiarele câmpului, aduceți-le ca s-o mănânce! –

Moştenirea mea. În ebraică versetul acesta este o întrebare: Moştenirea mea este pentru mine o pasăre pestriţă? Păsările de care este vorba în v. 9 sunt păsări de pradă.


10 Un mare număr de păstori Îmi pustiesc via, Îmi calcă ogorul în picioare; ogorul Meu cel plăcut îl prefac într-un pustiu părăsit.

Păstori. Conducătorii oştilor năvălitoare sunt comparaţi cu păstorii ale căror turme au prăpădit recolta (vezi cap. 6,3).


11 Îl pustiesc, și el stă trist și pustiit înaintea Mea. Toată țara este pustiită, căci nimeni nu ia seama la ea.

Pustiesc. Întreita repetare a ideii vine să sporească în mod vădit puterea tabloului. Nimeni nu ia seama la ea. O expresie ce denotă indiferenţa, un păcat care face şi mai copleşitoare nelegiuirea izraeliţilor (vezi Isaia 42,25; 57,1.11).


12 Peste toate înălțimile pustiului vin pustiitori, căci sabia Domnului mănâncă țara de la un capăt la altul; și nimeni nu-i lăsat în pace.

Sabia Domnului. Numită astfel deoarece puterea militară a Babilonului în timpul lui Nebucadneţar a fost unealta folosită pentru a executa planul divin de pedepsire a poporului lui Dumnezeu (vezi comentariul la Deuteronom 32,41; comp. Isaia 7,20; 10,5.6).

Pace. Vezi comentariul la cap. 6,14.


13 Au semănat grâu, și seceră spini, s-au ostenit fără folos. – Să vă fie rușine de ce culegeți în urma mâniei aprinse a Domnului!” –

Seceră spini. Mai bine forma ultimă.

De ce culegeţi. Ebr. tehi’oth, produse sau sporuri, adică recolta solului.


14 Așa vorbește Domnul despre toți vecinii Mei cei răi care se ating de moștenirea pe care am dat-o poporului Meu, Israel: „Iată, îi voi smulge din țara lor și voi smulge casa lui Iuda din mijlocul lor.

Vecinii mei cei răi. Edomiţii, moabiţii, amaleciţii, filistenii şi alte neamuri înconjurătoare care s-au bucurat de căderea lui Iuda şi l-au atacat când era slab (vezi 2Regi 24,1.2).

Îi voi smulge. În vremea robiei lor neamurile acestea păgâne urmau să sufere pedeapsa asemănătoare cu aceea a lui Iuda (vezi cap. 25,15-29).


15 Dar, după ce-i voi smulge, voi avea iarăși milă de ei și-i voi aduce înapoi pe fiecare în moștenirea lui și pe fiecare în țara lui.
16 Și dacă vor învăța căile poporului Meu, dacă vor jura pe Numele Meu zicând: „Viu este Domnul!”, cum au învățat pe poporul Meu să jure pe Baal, atunci vor fi fericiți în mijlocul poporului Meu.

Vor pune Numele Meu. Dacă un neam păgân avea să se întoarcă la Iehova, Dumnezeul lui Israel, neamul acela avea să fie aşezat statornic în mijlocul poporului Său, adică să fie considerat ca aparţinând Domnului. Planul lui Dumnezeu era ca aceste neamuri să se întoarcă la El şi să fie adăugate la poporul Său, Israel.


17 Dar dacă nu vor asculta nimic, voi nimici cu desăvârșire pe un astfel de popor, îl voi nimici și îl voi pierde, zice Domnul.”

Voi nimici. Sau Smulge şi nimici. Atât neamurilor cât şi fiecărui ins în parte le este dat un timp de probă, iar când timpul acesta este trecut, neamul care nu se pocăieşte va cădea sub mânia lui Dumnezeu (vezi PK 364).

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1 5T 397

3 FE 348