2 Cronici 9

1 Împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon şi a venit la Ierusalim ca să-l încerce prin întrebări grele. Ea avea un alai foarte mare şi cămile încărcate cu mirodenii, aur mult de tot şi pietre scumpe. S-a dus la Solomon şi i-a spus tot ce avea pe inimă.

Împărăteasa din Seba. Versetele 1-12 tratează vizita reginei din Seba. Relatarea este paralelă cu 1 Regi 10,1-13, cu uşoare variaţii între cele două rapoarte. Arheologii moderni amplasează Seba în partea de sud a Arabiei (vezi la 1 Regi 10,1).

2 Solomon i-a răspuns la toate întrebările şi n-a fost nimic pe care să nu fi ştiut Solomon să i-l lămurească.

Verset ce nu a fost comentat.

3 Împărăteasa din Seba a văzut înţelepciunea lui Solomon şi casa pe care o zidise,

Verset ce nu a fost comentat.

4 şi bucatele de la masa lui, şi locuinţa slujitorilor lui, şi slujbele şi hainele celor ce-i slujeau, şi paharnicii lui şi hainele lor, şi treptele pe care se suia la Casa Domnului. Uimită,

Treptele. [Urcarea, KJV; trepte, trd. Niţ; arderile de tot, trd. G. Gal. ]. Ebr. 'aliyyal "o odaie cu acoperiş". Totuşi, expresia ar trebui să fie 'olah, ca în 1 Regi 10,5. 'Olah poate fi tradus "ardere de tot". Întrucât 'olah este, literal, "ceea ce se urcă", unii consideră că ar putea să fie indicată o şosea, în sensul că i se asigura regelui un drum special de la palatul lui la Templu (vezi 1 Cronici 26,16; vezi la 1 Regi 10,5).

5 ea a zis împăratului: „Era adevărat deci ce am auzit eu în ţara mea despre faptele şi înţelepciunea ta!

Verset ce nu a fost comentat.

6 Nu credeam tot ce se zicea, până n-am venit şi am văzut cu ochii mei. Şi iată că nu mi s-a istorisit nici jumătate din mărirea şi înţelepciunea ta. Tu întreci faima pe care am auzit-o despre tine.

Verset ce nu a fost comentat.

7 Ferice de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, care sunt pururi înaintea ta şi care aud înţelepciunea ta!

Slujitorii tăi. Când stăpânii sunt slujitori ai Domnului cerului, cei care sunt în slujba lor găsesc fericirea. La data aceea Solomon nu-L părăsise încă pe Domnul, ci era devotat slujirii Lui. El Îl iubea pe Dumnezeu şi avea milă de oameni. Având pacea lui Dumnezeu în inimă, Solomon era blând, răbdător şi înţelegător. Cei din jurul lui simţeau farmecul influenţei lui. Astăzi este mare nevoie de conducători care oglindesc influenţa Cerului, pentru ca aceia care se găsesc sub conducerea lor să poată găsi bucuria adevărată şi fericirea trainică.

8 Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău care S-a îndurat de tine şi te-a pus pe scaunul Lui de domnie ca împărat pentru Domnul Dumnezeul tău! Pentru că Dumnezeul tău iubeşte pe Israel şi vrea să-l facă să rămână în picioare pe vecie, pentru aceea te-a pus împărat peste el, ca să faci judecată şi dreptate.”

Binecuvântat să fie Domnul. Vezi la 1 Regi 10,9. După ce Solomon i-a spus care era secretul înţelepciunii, păcii şi prosperităţii lui, împărăteasa din Seba a simţit îndemnul să preamărească nu pe rege, ci pe Dumnezeu. Dacă Solomon ar fi rămas totdeauna credincios Domnului, influenţa lui ar fi continuat să se manifeste pururi în lume, şi mulţi care nu Îl cunoşteau pe Dumnezeu ar fi fost îndemnaţi să-L onoreze. Ar fi putut ca de la Ierusalim să pornească astfel o lumină care să ajungă în toată lumea, lumină care ar fi adus oameni din toate ţările de la întuneric la lumină.

Iubeşte pe Israel. [A iubit pe Israel, KJV]. Împărăteasa din Seba a aflat despre iubirea lui Dumnezeu pentru poporul Său din mărturia care venea din gura lui Solomon. Fără îndoială că Solomon a povestit reginei istoria purtării minunate a lui Dumnezeu cu Israel, iar ea s-a înapoiat în ţara ei de baştină adânc impresionată de măreţia Dumnezeului lui Israel.

9 Ea a dat împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur, foarte multe mirodenii şi pietre scumpe. N-au mai fost mirodenii ca cele date împăratului Solomon de împărăteasa din Seba.

O sută douăzeci de talanţi. Dacă aceştia erau talanţi de vreo 34 kg (vezi vol. I, p. 164), aurul ar fi cântărit aproximativ 4,5 tone. Totuşi, nu putem fi siguri ce scală de greutăţi a fost folosită aici. Comoara pământească pe care împărăteasa din Seba a lăsat-o lui Solomon era de o clipă în comparaţie cu comoara cerească care se deschisese înaintea ei.

10 Slujitorii lui Hiram şi slujitorii lui Solomon, care au adus aur din Ofir, au adus şi lemn mirositor şi pietre scumpe.

Slujitorii lui Hiram. Pasajul paralel din 1 Regi 10,11 spune: "Corăbiile lui Hiram".

Aur din Ofir. Vezi la 1 Regi 10,11.

11 Împăratul a făcut cu lemnul mirositor scări pentru Casa Domnului şi pentru casa împăratului şi harpe şi lăute pentru cântăreţi. Nu se mai văzuse aşa ceva în ţara lui Iuda.

Lemnul mirositor. [Lemn de algum, KJV]. Lemnul acesta nu poate fi identificat. Unii consideră că este vorba de lemnul de santal. Scări. [Terase, KJV]. Ebr. mesilloth, "şosele". Pasajul paralel (1 Regi 10. 12) are mis'ad, "stâlpi" [pălimare, trd. Cornil.] care, probabil, ar trebui să fie folosit şi aici (vezi la 1 Regi 10,12).

12 Împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit ea, ce a cerut, mai mult decât adusese ea împăratului. Apoi s-a întors şi s-a dus în ţara ei, ea şi slujitorii ei.

Decât adusese ea. Pasajul paralel (1 Regi 10,13) zice: "ce i-a dat Solomon din belşugul său regal" (KJV) [afară de ceea ce după dărnicia regească i-a dăruit ei, trd. G. Gal.]. Şi Solomon i-a dat reginei daruri. Solomon a fost tot atât de generos ca şi invitata lui şi i-a dat daruri, poate de valoare egală sau chiar mai mare decât acelea pe care i le dăduse aceasta.

13 Greutatea aurului care venea pe fiecare an lui Solomon era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,

Şase sute şaizeci şi şase. Pentru o evaluare aproximativă a acestei cantităţi, vezi la 1 Regi 10,14. Versetele 13-28 se ocupă de venitul, tezaurele, comerţul exterior, caii şi carele lui Solomon. Secţiunea paralelă este 1 Regi 10,14-29; 4,26.

14 afară de ce lua de la negustorii cei mari şi de la cei mici, de la toţi împăraţii Arabiei şi de la dregătorii ţării, care aduceau aur şi argint lui Solomon.

Negustorii cei mari. Ebr. 'anshe hattarim, tradus "negustorii cei mari" [trd. Cornil.] aici şi în 1 Regi 10,15. Tarim derivă din tur, care înseamnă "a căuta", "a spiona", "a explora" şi probabil indică un negustor ca pe cineva care caută sau explorează. Cuvântul tradus "negustorii cei mici" derivă dintr-o rădăcină care înseamnă "a călători".

15 Împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut, şi pentru fiecare din ele a întrebuinţat şase sute de sicli de aur bătut,

Scuturi. Ebr. şinnah, scuturi mari (vezi la 1 Regi 10,16). Şase sute de sicli. Probabil aproximativ 6,8 kg. Scuturile de aur probabil că nu erau folosite ca protecţie în luptă, ci pentru paradă. Aurul era foarte mult folosit pentru paradă în Orientul antic. Regele din Ur avea un coif de aur. În Egipt, sicriele regale erau făcute din aur.

16 şi alte trei sute de scuturi de aur bătut, şi pentru fiecare din ele a întrebuinţat trei sute de sicli de aur; şi împăratul le-a pus în casa Pădurii Libanului.

Scuturi. Ebr. maginnim, scuturi, evident mai mici decât cele şinnah. (v. 15). Având în vedere că sunt menţionate cinci "căpetenii peste sute", care se presupune că aveau comanda gărzilor palatului, se sugerează că garda personală regală din perioada mai târzie cuprindea 500 de oameni (cap. 23,1). Faptul că gărzile acestea erau împărţite în două grupe, una de 200 de oameni şi alta de 300 de oameni, este arătat în 2 Regi 11,5-7.9.10, unde sunt indicate trei părţi sau companii care "intră de slujbă în ziua Sabatului". Dacă deducţiile sunt corecte, cele 200 de "scuturi" şi cele 300 de "scuturi" ar putea să fi fost purtate de garda regală personală la anumite ceremonii de stat. Garda personală a lui Solomon este descrisă ca fiind alcătuită din 60 de oameni, atunci când lectica regelui era purtată pe străzile Ierusalimului în cadrul unei defilări măreţe (Cântarea cântărilor 3,7-10).

Trei sute de sicli. Probabil aproximativ 3,4 kg.

Casa pădurii. Evident că scuturile de aur nu erau folosite des şi de obicei erau puse în casa pădurii Libanului.

17 Împăratul a făcut un mare scaun de domnie de fildeş şi l-a acoperit cu aur curat.

Scaun de domnie de fildeş. Vezi la 1 Regi 10,18-20.

18 Scaunul acesta de domnie avea şase trepte şi un aşternut pentru picioare de aur, care se ţinea de scaunul de domnie; de fiecare parte a scaunului erau rezemători, lângă rezemători erau doi lei,

Rezemători. Probabil braţe pe laturile tronului, care erau sprijinite pe lei.

19 şi pe cele şase trepte, de o parte şi de alta, erau doisprezece lei. Aşa ceva nu s-a făcut pentru nicio împărăţie.

Verset ce nu a fost comentat.

20 Toate paharele împăratului Solomon erau de aur şi toate vasele din casa Pădurii Libanului erau de aur curat. Nu era nimic de argint: argintului nu i se dădea niciun preţ pe vremea lui Solomon.

Vasele din casa. Faptul că erau astfel de vase de aur în casa pădurii Libanului a determinat pe unii să creadă că această clădire era folosită la banchete. Pentru descrierea acestei clădiri, vezi la 1 Regi 7,2-6.

Nimic de argint. Compară cu v. 27.

21 Căci împăratul avea corăbii din Tarsis care călătoreau cu slujitorii lui Hiram; şi, la fiecare trei ani, veneau corăbiile din Tarsis, aducând aur şi argint, fildeş, maimuţe şi păuni.

Tars. Vezi pasajul paralel, 1 Regi 10,22, care spune: "Căci împăratul avea pe mare corăbii din Tars".

22 Împăratul Solomon a întrecut pe toţi împăraţii pământului prin bogăţiile şi înţelepciunea lui.

Bogăţiile. Vezi la 1 Regi 10,23.

23 Toţi împăraţii pământului căutau să vadă pe Solomon, ca să audă înţelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui.

Toţi împăraţii. Vezi la 1 Regi 10,24.

24 Şi fiecare din ei îşi aducea darul lui, lucruri de argint şi lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catâri; aşa era în fiecare an.

Aşa era în fiecare an. [O rată în fiecare an, KJV]. Regilor care era vasali lui Solomon (v. 26) li se cerea să aducă un tribut anual fix (vezi la 1 Regi 10,25).

25 Solomon avea patru mii de iesle pentru caii de la carele lui şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a aşezat în cetăţile unde îşi ţinea carele şi la Ierusalim lângă împărat.

Iesle. Vezi la 1 Regi 4,26.

26 El stăpânea peste toţi împăraţii, de la Râu până la ţara filistenilor şi până la hotarul Egiptului.

Peste toţi. Vezi la 1 Regi 4,21.

27 Împăratul a făcut argintul tot aşa de obişnuit la Ierusalim ca pietrele, şi cedrii, tot atât de mulţi ca smochinii sălbatici care cresc pe câmpie.

Verset ce nu a fost comentat.

28 Din Egipt şi din toate ţările se aduceau cai pentru Solomon.

Din Egipt. Vezi la 1 Regi 10,28; 2 Cronici 1,16.

29 Celelalte fapte ale lui Solomon, cele dintâi şi cele de pe urmă, nu sunt scrise oare în cartea prorocului Natan, în prorocia lui Ahia din Silo şi în descoperirile prorocului Ieedo despre Ieroboam, fiul lui Nebat?

Celelalte fapte. Versetele 29-31 încheie relatarea domniei lui Solomon. Declaraţiile cu privire la numărul mare al nevestelor lui Solomon, dumnezeii străini din viaţa lui, adversarii pe care Domnul i-a ridicat împotriva lui şi profeţia despre separarea regatului său aflate în 1 Regi 11,1-40 nu apar în Cronici.

Nu sunt scrise? Aici sunt enumerate câteva rapoarte importante care se ocupă de viaţa şi perioada lui Solomon. Fără îndoială că sursele acestea conţineau multe subiecte care n-au fost încorporate într-o istorie succintă, aşa cum erau Cronicile.

Ahia din Silo. Despre întâmplări din viaţa acestui profet, vezi 1 Regi 11,29-39; 14,2-18.

30 Solomon a domnit patruzeci de ani la Ierusalim peste tot Israelul.

Patruzeci de ani. Compară cu 1 Regi 11,42.

31 Apoi Solomon a adormit cu părinţii lui, şi l-au îngropat în cetatea tatălui său, David. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Roboam.

A adormit cu părinţii săi. Versetele 29-31 prezintă o formulă oficială de încheiere folosită de aici înainte în rapoartele diferiţilor regi (vezi la 1 Regi 11,43).

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 �

PK 66

2-6 �

PK 67

21 �

Ed 19; PK 54; 7 T 217

23 �

PK 47, 67

27 �

PK 54

28 �

PK 56