1 Cronici 27

1 Aceştia sunt copiii lui Israel, după numărul lor, capii caselor părinteşti, căpeteniile peste mii şi peste sute şi slujbaşi în slujba împăratului pentru tot ce privea şirul cetelor, sosirea şi plecarea lor, lună după lună, în toate lunile anului; fiecare ceată era de douăzeci şi patru de mii de oameni.

Capii caselor părinteşti. Căpeteniile familiilor seminţiilor, adică ale celor douăsprezece seminţii ale lui Israel.

După ce prezintă planul de organizare religioasă a ţării (cap. 22-26), raportul biblic prezintă pe scurt administraţia militară şi civilă. Lucrul acesta se face prin enumerarea ofiţerilor şi a administratorilor civili, prezentând anumite amănunte menite să ofere un tablou succint al administraţiei civile, aşa cum fusese stabilită de David. Versetele 1-15 redau o listă a comandanţilor celor 12 corpuri de armată, v. 16-24 prezintă lista căpeteniilor seminţiilor, v. 25-31 prezintă lista celor 12 supraveghetori ai bunurilor regale, iar v. 32-34 prezintă lista numelor consilierilor particulari ai regelui.

Căpeteniile peste mii. Compară cu cap. 13,1. În slujba împăratului. Regele era, desigur, comandantul şef al oştirilor. Doar având această cu prerogativă putea funcţiona, cu adevărat, ca şef al statului. Lună după lună. În fiecare lună, o divizie de 24.000 oameni stătea sub arme ca un fel de gardă naţională, pregătită oricând să intre în acţiune. Această rotaţie constantă de trupe făcea

posibilă instruirea militară a unui mare număr de oameni, astfel încât să fie totdeauna la dispoziţie o oştire corespunzătoare de oameni instruiţi, în caz de forţă majoră. Întrucât termenul de serviciu era de numai o lună, nu era o povară prea grea pentru nimeni.

2 În fruntea celei dintâi cete, pentru luna întâi, era Iaşobeam, fiul lui Zabdiel: şi avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni.

Iaşobeam. Potrivit cu 2 Samuel 23,8 (vezi 1 Cronici 11,11), Iaşobeam era în mod evident cel "care şedea pe scaun, mai mare printre căpetenii" (KJV), dintre toţi oamenii viteji ai lui David. Onoarea de a comanda primul corp de armată care să servească în cursul unui an i-a fost acordată lui.

3 El era din fiii lui Pereţ şi era capul tuturor căpeteniilor oştirii în luna întâi.

Fiii lui Pereţ. Pereţ era din seminţia lui Iuda (cap. 2,4) şi din ramura din care provenea însuşi David (cap. 2,4-15).

Capul. Acesta era Iaşobeam (v. 2). Totuşi, Iaşobeam nu era generalul principal al lui David. Funcţia aceasta aparţinea lui Ioab, un fiu al Ţeruiei, sora lui David (cap. 2,16; 11,6; 20,1).

4 În fruntea cetei din luna a doua era Dodai, ahohitul; Miclot era unul din capii cetei sale. El avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni.

Dodai, Ahohitul. Probabil se avea în vedere "Eleazar, fiul lui Dodai, Ahohitul" (cap. 11,12).

5 Capul cetei a treia, pentru luna a treia, era Benaia, fiul preotului Iehoiada, capul; şi el avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni.

Benaia. Compară cu cap. 11,22.

Iehoiada. Compară cu cap. 12,27.

6 Acest Benaia era un viteaz dintre cei treizeci şi în fruntea celor treizeci. Fiul său Amizadab era una din căpeteniile cetei sale.

Dintre cei 30. Compară cu cap. 11,25.

7 Al patrulea, pentru luna a patra, era Asael, fratele lui Ioab; şi, după el, fiul său Zebadia. El avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni.

Asael. Asael a fost ucis de Abner înainte ca David să-şi fi început domnia peste regatul unit (2 Samuel 2,18-23). Prin urmare, n-ar fi putut să fie în viaţă la sfârşitul domniei lui David pentru a ocupa postul atribuit aici lui. De fapt, Zebadia, fiul lui Asael, comanda al patrulea corp de armată, iar Asael (vezi 1 Cronici 11,26) poate fi menţionat în memoria numelui său. E posibil, de asemenea, ca aceste corpuri de armată să se fi format în jurul unor unităţi mai mici, care datau de pe vremea începutului domniei lui David, şi ca Zebadia să fi preluat comanda de la tatăl lui.

8 Al cincilea, pentru luna a cincea, era căpetenia Şamehut, izrahitul. El avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni.

Şamehut, Izrahitul. Compară cu 1 Cronici 11,27; 2 Samuel 23,25.

9 Al şaselea, pentru luna a şasea, era Ira, fiul lui Icheş, tecoitul. El avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni.

o ceatăde douăzeci şi patru de mii de oameni.

Al şaselea. În ceea ce priveşte numele date în v. 9-15, compară cu cap. 11,28-31.

10 Al şaptelea, pentru luna a şaptea, era Heleţ, pelonitul, din fiii lui Efraim. El avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni.

Verset ce nu a fost comentat.

11 Al optulea, pentru luna a opta, era Sibecai, huşatitul, din familia zerahiţilor. El avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni.

Verset ce nu a fost comentat.

12 Al nouălea, pentru luna a noua, era Abiezer din Anatot, din beniamiţi. El avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni.

Verset ce nu a fost comentat.

13 Al zecelea, pentru luna a zecea, era Maharai din Netofa, din familia zerahiţilor. El avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni.

Verset ce nu a fost comentat.

14 Al unsprezecelea, pentru luna a unsprezecea, era Benaia din Piraton, din fiii lui Efraim. El avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni.

Verset ce nu a fost comentat.

15 Al doisprezecelea, pentru luna a douăsprezecea, era Heldai din Netofa, din familia lui Otniel. El avea o ceată de douăzeci şi patru de mii de oameni.

Heldai. Sau Heled (cap. 11,30).

16 Iată capii seminţiilor lui Israel. Capul rubeniţilor: Eliezer, fiul lui Zicri; al simeoniţilor; Şefatia, fiul lui Maaca;

Capii seminţiilor. [Peste triburile, KJV]. Versetele 16-24 prezintă lista căpeteniilor celor 12 seminţii. Prezentarea listei poate să aibă legătură cu efectuarea recensământului naţional (v. 23.24). Când s-a făcut recensământul în pustie, Domnul a poruncit că un reprezentant al fiecărei seminţii urma să lucreze împreună cu Aaron la efectuarea recensământului, fiecare urmând să fie "căpetenie a casei părinţilor săi" (Numeri 1,4). De asemenea, David a folosit căpetenii de-ale seminţiilor. Totuşi, numărul total al căpeteniilor este aici de 13. Cu toate că Gad şi Aşer nu sunt enumeraţi aici, existau două căpetenii pentru cele două jumătăţi de seminţii separate ale lui Manase, una pentru leviţi, împreună cu Ţadoc pentru casa lui Aaron (v. 17).

Seminţiile sunt redate aici într-o ordine care nu se potriveşte cu nici o listă anterioară (vezi 1 Cronici 2,1.2; Genesa 35,23-26; 46,8-27; 49,3-27); în primul rând, sunt indicate cele şase seminţii care se trag din fiii Leii, în ordinea vârstei (Genesa 29,31-35; 30,17-20; 35,23); apoi cele şase seminţii (socotind pe Manase ca două jumătăţi de seminţii) care se trag din Rahela (Genesa 30,22-24; 35,16-18; cf. 46,20 şi 48,5), între care sunt cuprinşi cei doi fii ai roabei sale, Bilha (vezi Genesa 30,6-8), care în mod oficial erau consideraţi ca fiind ai ei. Rezultă de aici douăsprezece seminţii, în afară de reprezentanţii aaroniţilor. Nu este dat motivul pentru omiterea lui Gad şi a lui Aşer.

Capul. Fiecare seminţie avea o căpetenie.

17 al leviţilor: Haşabia, fiul lui Chemuel; al familiei lui Aaron: Ţadoc;

Verset ce nu a fost comentat.

18 al lui Iuda: Elihu, din fraţii lui David; al lui Isahar: Omri, fiul lui Micael;

Elihu. Acesta trebuie să fie probabil Eliab, fiul cel mai mare al lui Isai (vezi 1 Samuel 16,6; 17,13.28; 1 Cronici 2,13), afară de cazul că era "frate" cu sensul de "rudă"(vezi la cap. 2,7).

19 al lui Zabulon: Işemaia, fiul lui Obadia; al lui Neftali: Ierimot, fiul lui Azriel;

Verset ce nu a fost comentat.

20 al fiilor lui Efraim: Hosea, fiul lui Azazia;

Verset ce nu a fost comentat.

21 al jumătăţii seminţiei lui Manase: Ioel, fiul lui Pedaia; al jumătăţii seminţiei lui Manase din Galaad: Ido, fiul lui Zaharia; al lui Beniamin: Iaasiel, fiul lui Abner;

Iaasiel. Acesta era probabil un fiu al vestitului general al lui Saul, care era un Beniamit.

22 al lui Dan: Azareel, fiul lui Ieroham. Aceştia sunt capii seminţiilor lui Israel.

Al lui Dan. Nici Dan şi nici Zabulon nu apar în listele seminţiilor din cap. 4-7, dar ambele seminţii apar în lista de faţă.

23 David n-a făcut numărătoarea celor în vârstă de la douăzeci de ani în jos din Israel, căci Domnul făgăduise că va înmulţi pe Israel ca stelele cerului.

N-a făcut numărătoarea. Observaţia de aici lasă să se înţeleagă faptul că numărătoarea poporului, făcută la porunca lui David, era legată de pregătirile militare prezentate anterior în capitolul acesta. David dorea să ştie pe câţi oameni putea să conteze în alcătuirea oştirii sale.

24 Ioab, fiul Ţeruiei, începuse numărătoarea, dar n-a isprăvit-o, căci Domnul Se mâniase pe Israel, din pricina acestei numărători care n-a fost trecută în Cronicile împăratului David.

N-a isprăvit-o. Vezi cap. 21,6.

Se mâniase. Vezi cap. 21,7-15.

N-a fost trecută. Numărul n-a fost înscris în arhivele oficiale ale statului din timpul domniei lui David. Aceasta nu înseamnă că n-a fost păstrat altundeva. Cifrele se găsesc în 1 Cronici 21,5.

25 Azmavet, fiul lui Adiel, era pus peste vistieriile împăratului; Ionatan, fiul lui Ozia, peste merindea din ogoare, cetăţi, sate şi turnuri;

Visteriile împăratului. Acestea erau probabil bogăţiile de aur, argint, bronz şi pietre preţioase din tezaurul împărătesc de la Ierusalim. Versetele 25-31 cuprind o secţiune importantă care se ocupă de chestiunea veniturilor regale şi a mijloacelor prin care erau obţinute. Bogăţia lui David consta din tezaure strânse în depozitele din cetăţi şi din ţinuturi rurale. Sursa de aprovizionare a lor erau ogoarele, viile, livezile de măslini, plantaţiile de sicomori, turmele, cirezile, cămilele şi măgarii. David ajunsese bogat şi a fost nevoie ca un personal specializat să apere interesele lui financiare.

Turnuri. Vezi 2 Cronici 26,10.

26 Ezri, fiul lui Chelub, peste lucrătorii de la ţară, care lucrau pământul;

Lucrau pământul. Terenurile arabile ale lui David aduceau probabil o abundenţă însemnată şi constantă de venituri.

27 Şimei din Rama, peste vii; Zabdi din Şefam, peste pivniţele cu vin din vii;

Vii. Solul Palestinei era favorabil cultivării viţei de vie. Viei îi mergea bine în toată ţara, pe dealurile Iudeii şi ale Samariei, pe câmpiile Ierihonului şi ale Izrailonului, dar şi în ţinuturile muntoase de dincolo de Iordan.

28 Baal-Hanan din Gheder, peste măslini şi sicomori în câmpie; Ioaş, peste magaziile de untdelemn;

Măslini. Măslinul era cultivat în Palestina în livezi de măslini. Uleiul de măsline era folosit nu numai la pregătirea mâncărurilor, dar era şi ars în candele şi utilizat ca alifie.

Sicomori. Aceştia erau smochinii sicomori. Ei se găseau în belşug atât pe câmpiile Iudeii, cât şi pe valea Iordanului.

29 Şitrai din Saron, peste boii care păşteau în Saron; Şafat, fiul lui Adlai, peste boii din văi;

Saron. O câmpie fertilă de-a lungul coastei mediteraneene, la sud de muntele Carmel.

30 Obil, ismaelitul, peste cămile; Iehdia din Meronot, peste măgăriţe;

Ubil, Ismaelitul. Ismaeliţii din deşertul Arabiei se pricepeau foarte bine la cămile, iar o persoană din rândurile lor ar fi fost potrivită să aibă grijă de cămilele lui David. Cămilele erau probabil crescute în regiunile muntoase de pe malul estic al Iordanului.

31 Iaziz, hagarenitul, peste oi; toţi aceştia erau îngrijitori puşi peste averile împăratului David.

Turme. Ebr. şo'n, turme de oi şi de capre. Ţara Palestinei era în mod special potrivită pentru păşunat.

32 Ionatan, unchiul lui David, era sfetnic, om cu minte şi învăţat; Iehiel, fiul lui Hacmoni, era lângă fiii împăratului;

Sfetnic. Slujbaşilor enumeraţi în v. 32-34 alcătuiau probabil consiliul particular al lui David. În ceea ce priveşte alte liste ale slujbaşilor principali ai lui David, vezi 1 Cronici 18,15-17, de asemenea 2 Samuel 8,16-18; 20,23-26.

Lângă fiii împăratului. Hacmoni era probabil un profesor particular al fiilor regelui.

33 Ahitofel era sfetnicul împăratului; Huşai, architul, era prietenul împăratului;

Ahitofel. Sfetnicul lui David care a trecut de partea lui Absalom şi care s-a sinucis când a văzut că sfatul lui nu e acceptat de Absalom (2 Samuel 15,31; 17,23).

Huşai, Architul. Sfetnicul credincios al lui David care a dejucat planul lui Ahitofel (vezi 2 Samuel 17,7-14).

34 după Ahitofel au fost sfetnici: Iehoiada, fiul lui Benaia, şi Abiatar; Ioab era căpetenia oştirii împăratului.

După Ahitofel. După ce Ahitofel şi-a părăsit postul, Iehoiada şi Abiatar i-au luat locul. Iehoiada. Acesta e probabil acel Iehoiada menţionat ca "preot" (v. 5). Fiul lui Iehoiada, Benaia, avea acelaşi nume ca bunicul său. Abiatar. Abiatar era unul dintre marii preoţi (vezi 1 Cronici 18,16; 2 Samuel 20,25).