Isus, ca unul care ştia lucrul acesta. [Popularitatea lui Isus, Matei 12,15-21 = Marcu 3,7-12. Comentariu major: Marcu.]. Adică, atunci când Isus Şi-a dat seama de conspiraţia dintre Farisei şi Irodieni, după vindecarea omului cu mâna uscată în sinagogă în ziua Sabatului (vezi Matei 12,14; vezi la Marcu 3,6). Creşterea popularităţii Sale avea un efect proporţional de creştere a nivelului opoziţiei contra Lui (vezi la Matei 4,24).

A plecat de acolo. [S-a retras, KJV]. Probabil numai după ziua Sabatului, întrucât o lungă călătorie în Sabat ar fi trezit în mod nenecesar prejudecata conducătorilor contra Lui. Cu privire la „o călătorie într-o zi de Sabat” vezi p. 50.

Vestit prin prorocul Isaia. Aceasta pare să fie o traducere liberă sau o parafrazare la Isaia 42,1-4, deşi ea ar putea să fie un citat dintr-o versiune greacă care a fost pierdută după aceea. Primele trei versete ale citatului urmează destul de aproape textul ebraic la Isaia 42,1-3, iar Matei 12,21 urmează exact LXX-a propoziţiei finale din Isaia 42,4, omiţând primele două propoziţii ale versetului. Vezi la Isaia 42,1-4.

Servul Meu. Adică, Hristos, „Mesia” (vezi la Isaia 42,1).

Va vesti… judecata. [A arătat judecata, KJV]. Sau „proclamă judecata” (RSV).

O trestie frântă. Sau „o trestie zdrobită”. Isus nu consideră nici trestia frântă şi nici un fitil care fumegă ca fiind fără folos; exista o posibilitate de îndreptare în fiecare caz.

Nu va frânge. Atâta vreme cât era cea mai slabă nădejde de refacere, Isus ar fi lucrat cu sârguinţă ca să învioreze duhul celor smeriţi şi să îmbărbăteze pe cei cu inima zdrobită (Isaia 57,15).

Fitil care fumegă. [Fuior de in care fumegă, KJV; Feştilă fumegândă, G. Gal.]. În greacă, linon „fuior de in”; deci şi orişice este făcut din fuior de in. Aici „fitilul” este probabil un fitil de lampă, descris ca pâlpâind şi gata să se stingă. Dar proprietarul lămpii doreşte ca el să lumineze şi nu cruţă nici un efort pentru a-l ţine arzând.

Judecata. Sau „dreptatea”.