Geneza 12:3 3Voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta şi voi blestema pe cei ce te vor blestema; şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine.

Voi binecuvânta. O astfel de asigurare era cea mai mare garanţie de prietenie şi favoare pe care Dumnezeu putea să i-o acorde lui Avram. Dumnezeu a considerat ca fiindu-i aduse Lui Însuşi toate insultele şi toate relele făcute prietenului Său şi i-a făgăduit să fie alături de el, prietenii lui să fie şi ai Săi, iar pe vrăşmaşii lui să-i trateze ca pe proprii vrăşmaşi. Avram era prietenul lui Dumnezeu (Iacov 2,23).

Toate familiile pământului. Cuvântul ebraic tradus aici pământ, ’adamah, înseamnă, mai ales, teren sau sol. Aici sunt cuprinse toate naţiunile şi toate veacurile. Ceea ce fusese blestemat după cădere a fost pământul (Geneza 3,17), acelaşi pământ din care a fost făcut omul la început. Acel blestem venise din cauza neascultării unui singur om (Romani 5,12), iar acum toate familiile pământului aveau să primească binecuvântarea prin ascultarea unuia singur ,care a fost găsit credincios. Ca urmaşi spirituali ai lui, creştinii se împărtăşesc astăzi de binecuvântarea dată lui Avram (Galateni 3,8.29). Binecuvântarea acordată lui, în cele din urmă, va uni familiile despărţite de pe pământ şi va schimba teribilul blestem rostit asupra pământului din cauza păcatului, într-o binecuvântare pentru toţi oamenii. Toate făgăduinţele ulterioare, făcute patriarhilor şi lui Israel, nu au făcut decât să lămurească, sau să amplifice făgăduinţa mântuirii oferită întregului neam omenesc în prima făgăduinţă făcută lui Avram.

Deschide Biblia