Te iertăm
sâmbătă, 02 septembrie 2017
devoțional zilnic


Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi. (Romani 5:8)

Gândirea noastră este incapabilă să creadă şi să accepte că cel nevinovat este pedepsit în locul celui vinovat. Simţământul de indignare în faţa posibilităţii ca un om vinovat să fie iertat nu este nimic nou. Anselme de Canterbury, un teolog medieval, declara: „Care om nu ar fi vrednic de pedeapsă dacă l-ar condamna pe cel nevinovat, lăsându-l în libertate pe cel vinovat?”

Tocmai de aceea cred că ceea ce voi spune în continuare ţi se va părea ciudat. Era 1 decembrie 1997. Michael Carneal, un tânăr de paisprezece ani, a dat buzna în şcoala lui, înarmat cu o carabină şi a omorât trei colegi de-ai lui care făceau parte din grupa de rugăciune a şcolii. Apoi, în lacrimi, Carneal îi ceru lui Bill Strong, un alt membru al grupei de rugăciune, să îl omoare. „Omoară-mă, te rog. Nu îmi vine să cred ce am făcut,” spuse el.

Ce ai fi făcut în locul lui Bill? L-ai fi omorât pe vinovat? Ştii ce au făcut tinerii din grupa de rugăciune care au supravieţuit tragediei? Deşi îţi va părea incredibil, ei au pregătit un afiş pe care era scris: „Mike, noi te iertăm.”

Pe baza acţiunii acestor tineri, Dennis Prager a scris un articol pentru revista Reader’s Digest, cu titlul „When Forgiveness is a Sin” [Când iertarea este un păcat], în care a declarat foarte clar că cei care au supravieţuit atacului lui Carneal, nu aveau niciun drept să îl ierte pe vinovat şi că acea declaraţie de iertare era un păcat la fel de mare ca şi faptele lui Carneal. Tot aşa, el considera că este nepotrivit ca un pastor creştin a putut să le ceară americanilor să îl ierte pe Timothy McVeigh, autorul atacurilor împotriva clădirii federale Alfred P. Murrah, din Oklahoma City, în 1995.

Aş vrea să îţi pun o întrebare: ţi se pare logic că Isus, fiind nevinovat, a primit pedeapsa noastră, a ta şi a mea? Apostolul Petru spune că „El, Cel neprihănit, a suferit pentru cei nelegiuiţi” (1 Petru 3:18). Dar mai rău este că noi ne-am făcut vinovaţi de moartea Fiului lui Dumnezeu. În cele din urmă, noi vom fi găsiţi vinovaţi la judecata divină. Dar până atunci, în loc să răzbune sângele Fiului, Tatăl ceresc ne prezintă un afiş mare cât universul, cu următorul mesaj: „Noi te iertăm.”

#Dumnezeumăiartă #iertaredivină

vezi arhivă