Tu eşti un bun tovarăş?
miercuri, 02 august 2017
devoțional zilnic


Voi sunteţi sarea pământului. (Matei 5:13)

Desigur, în timpul vacanţei lor, Wilberforce şi Milner au vorbit despre politică, istorie, ştiinţă, religie... Religie? Un eminent om de ştiinţă şi un membru influent al parlamentului britanic să vorbească despre religie? Wilberforce a ascultat cu mare interes predicile lui George Whitfield, John Wesley şi John Newton. Încă din tinereţea sa, viaţa lui a fost modelată de principiile biblice. Dar, de îndată ce bunicul lui a aflat că Wilberforce a început să ia creştinismul foarte în serios, l-a ameninţat că îl va dezmoşteni. El a făcut ca Wilberforce să se depărteze de biserică şi, aşa cum afirmă Eric Metaxas într-una din biografiile sale, „a fost obligat să bea din apele acceptate de cultură ale indiferenţei, scepticismului şi din tot ceea ce îl îndepărta de credinţa creştină” (7 hommes et le secret de leur grandeur, p. 39).

În tot acest timp, prietenul lui, Milner, a avut o atitudine diametral opusă. Deşi era considerat a fi cel mai celebru om de ştiinţă englez al acelor timpuri, dintotdeauna a fost un fervent credincios în Dumnezeu şi în Cuvântul Său. Cunoştinţele sale din domeniul matematicii îi întăreau şi mai mult certitudinea următoarei fraze a lui Galilei: „Ştiinţa matematicii este alfabetul cu care a scris Dumnezeu universul.” El niciodată nu s-a îndoit de relatarea biblică a creaţiunii. El a crezut în mântuirea dată prin Hristos şi în Domnul ca fiind sursa înţelepciunii sale.

Am putea să ne punem următoarea întrebare: Ce fac un credincios şi un sceptic în vacanţă? Milner ar fi putut gândi astfel: „Eu sunt creştin. Cu toţii ştim că viaţa lui Wilberforce este un dezastru total; cred că nu ar fi o mărturie favorabilă pentru ceilalţi dacă aş călători împreună cu el.” Dar Milner ştia că el este „sarea pământului”. Dacă viaţa lui Wilberforce şi-a pierdut gustul, Milner creştinul avea datoria sacră de a-i veni în ajutor. Asta a şi făcut. El a profitat de ocazia de a-şi petrece vacanţa cu Wiberforce şi i-a vorbit despre dragostea lui Dumnezeu. La sfârşitul călătoriei lor, politicianul era ferm convins că „Dumnezeul Bibliei există, că Isus a fost un personaj istoric real, că El a fost Mesia cel promis şi că Scriptura nu conţinea doar nişte vechi poveşti stupide, ci era purul adevăr” (Ibid., p. 44).

Omul de ştiinţă şi-a îndeplinit sarcina, pentru că „cine întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii lui va mântui un suflet de la moarte şi va acoperi o sumedenie de păcate” (Iacov 5:20). Isaac Milner a fost un tovarăş de mântuire pentru Wilberforce. Eşti şi tu un astfel de tovarăş pentru cineva?

#tovarăşdemântuire

vezi arhivă