Daniel 6:28 28Daniel a dus-o bine sub domnia lui Darius şi sub domnia lui Cirus, persanul.

Supt domnia. Repetarea acestor cuvinte nu indică o separare a împărăţiei persane de aceea a mezilor, ci numai o distincţie între domnitori, unul fiind med şi celălalt persan. Construcţia propoziţiei îngăduie interpretarea care face din Cir fie un coregent, fie un succesor al lui Darius.

NOTĂ ADIŢIONALĂ LA CAPITOLUL 6

În cele ce urmează este un rezumat şi o evaluare a diferitelor concepţii susţinute cu privire la identitatea lui Darius, Medul. Înainte de epoca arheologiei moderne cartea lui Daniel punea o serie de probleme istorice, din care cea mai mare parte au fost rezolvate satisfăcător (vezi Introducere,

p. 747). Din problemele încă nesoluţionate, chestiunea persoanei şi funcţiei lui Darius este în prezent cea mai de seamă. Totuşi, modul remarcabil în care alte declaraţii istorice ale Bibliei au fost recent confirmate justifică încrederea că problema aceasta va fi şi ea rezolvată.

Înalţii critici prezintă explicaţia lor simplă, dar inacceptabilă, că părţile istorice ale cărţii lui Daniel sunt de domeniul legendei şi că Darius este o persoană fictivă inventată de autorul din al II-lea secol al acestei cărţi. Faptul că nu se poate realiza confirmarea profană a unor declaraţii de natură istorică ale Bibliei nu este un motiv de a pune la îndoială credibilitatea şi acurateţe istorică a Sfintelor Scripturi. Multe afirmaţii ale Bibliei anterior puse la îndoială de către învăţaţii critici, s-au dovedit de atunci încoace în deplină armonie cu realităţile istoriei antice aşa cum a ieşit aceasta la iveală de sub lopata arheologului.

În continuare avem un rezumat al afirmaţiilor Bibliei cu privire la Darius:

1. 1. Darius era un med prin descendenţă (cap. 5,31; 9,1; 11,1).

2. 2. Era fiul lui Ahaşveros (cap. 9,1).

1. 3. El fusese făcut împărat peste împărăţia Haldeilor (cap. 9,1), şi astfel a pus mâna pe împărăţie (cap. 5,31).

4. El era cam de şaizeci şi doi de ani (KJV) pe vremea când Babilonul a fost cucerit (cap. 5, 30.31).

5. Este amintit numai primul său an de domnie (cap. 9,1; 11,1).

2. 6. A rânduit o sută douăzeci de dregători (literal satrapi) peste întreaga împărăţie cu trei căpetenii ca superiori ai lor (cap. 6,1.2).

7. Cir sau i-a urmat lui Darius sau a domnit împreună cu el (cap. 6,28).

Din dovezile acestea rezultă următorul tablou al lui Darius: După căderea Babilonului, Imperiul Babilonian a fost condus de Darius, poate în prima partea a domniei lui Cir, aşa cum era socotită în Babilon. Darius, un fiu al lui Ahaşveros (greceşte Xerxes), este numit medul în contrast cu Cir, care este numit persanul (cap. 6,28). El deja era în vârstă de 62 de ani când a fost cucerit Babilonul, şi probabil a şi murit la scurt timp după aceea.

Nici un alt izvor extra-biblic cunoscut, cu excepţia celor ce se întemeiază pe Daniel, ca de pildă Iosif Flavius, nu menţionează vreun Darius în fruntea Imperiului Babilonian cucerit înainte de Darius I (522-486 î.Hr.). Poate că descoperirile viitoare vor aduce lumină asupra lui Darius Medul. Între timp comentatorii biblici trebuie să caute să-l identifice pe Darius Medul cu una dintre figurile istorice ale vremii lui Cir care au fost cunoscute sub alt nume. Iosif pretinde că Darius din cartea lui Daniel avea un alt nume printre greci (Antichităţi, x. 11. 4). Dintre diferitele identificări cunoscute, următoarele merită să fie examinate:

1. Că Darius Medul era Astiages, ultimul domnitor al regatului Mediei înainte ca Cir să preia imperiul. Astiages era fiul lui Ciaxares I, al cărui nume, se pretinde, poate fi identificat lingvistic cu acela al lui Ahaşveroş din cap. 9,1, deşi Ahaşveroş în altă parte este echivalent cu Xerxe (vezi comentariul la Estera 1,1). Întrucât Astiages a început să domnească pe la 588 î.Hr., el trebuie să fi fost un om în vârstă la momentul căderii Babilonului în 539 î.Hr., aşa cum se raportează că era Darius (cap. 5.31). Faptul acesta conferă o oarecare plauzibilitate identificării sugerate.

Totuşi, se ridică obiecţii serioase împotriva acestei identificări. Potrivit izvoarelor greceşti Astiages era bunicul lui Cir. Pe când Cir era încă tânăr Astiages a făcut câteva încercări să-l omoare. Mai târziu, fiind rege vasal peste triburile persane, Cir s-a răsculat împotriva domnului său şi l-a detronat pe Astiages fie la 553/552 fie la 550 î.Hr., făcându-l guvernator în Hircania, la sud de Marea Caspică. Nici măcar izvoarele greceşti nu dau vreun indiciu că Astiages a fost asociat cu Cir la cucerirea Babilonului în 539. Mai mult, este îndoielnic dacă Astiages, care era contemporan cu Nebucadneţar şi era cumnatul marelui împărat babilonian, mai era în viaţă pe vremea aceea. De aceea este foarte improbabil ca cei doi să poată fi unul şi acelaşi.

1. 2. Că Darius Medul era Cambises fiul lui Cir. Cambises este menţionat de câteva ori în tăbliţele cuneiforme cu titlul de împărat al Babilonului, ca fiind asociat la tron cu tatăl său, Cir, pe care aceste tăbliţe îl numesc împărat al Ţărilor. Totuşi, co-regenţa lui cu tatăl său este unicul factor în favoarea identificării lui Cambises cu Darius din Daniel. În toate celelalte privinţe Cambises nu se potriveşte cu tabloul pe care-l prezintă Biblia. El n-ar fi putut fi de 62 de ani în 539 î.Hr. El nu era un med, ci un persan ca şi tatăl său. Şi nu era fiul lui Ahaşveros. Din cauza numeroaselor dificultăţi create, identificarea lui Cambises cu Darius trebuie să fie înlăturată.

2. 3. Că Darius Medul era Gobrias, guvernatorul Babilonului sub Cir. Această concepţie s-a bucurat de mai mulţi adepţi decât oricare alta. Gobrias este menţionat de Xenofon (Cyropaedia vii) ca un general în vârstă care, sub Cir, a condus la cucerirea Babilonului. Cronica lui Nabonid, un document cuneiform important care descrie căderea Babilonului, îl menţionează şi ea. Documentul acesta spune că: Ugbaru, guvernatorul din Gutium, şi oştirea lui Cir au intrat în Babilon fără luptă pe data de 16 Tişri. După ce descrie intrarea lui Cir în Babilon îl menţionează şi pe un oarecare Gubaru, guvernatorul lui, care a pus (sub-)guvernatori în Babilon. Mai departe, după ce povesteşte cum zeii care fuseseră exilaţi la Babilon de Nabonid, au fost înapoiaţi oraşelor lor respective, tăbliţa precizează că în luna Arahşamnu, în noaptea zilei a 11-a, Ugbaru a murit. Propoziţia următoare este deteriorată, iar învăţaţii nu au reuşit să se pună de acord asupra unei reconstituiri satisfăcătoare a acesteia. Se pare că ea dă alte informaţii despre moartea lui Ugbaru sau că vorbeşte despre moartea unui personaj regal. Propoziţia următoare afirmă că a avut loc un doliu oficial în toată ţara pe timp de o săptămână.

Diferiţi învăţaţi au socotit că Ugbaru şi Gubaru sunt simple scrieri diferite ale aceluiaşi nume, şi că ele îl desemnează pe Gobrias al izvoarelor greceşti. Concluzia aceasta nu poate fi corectă, deoarece Ugbaru a murit în luna Arahşamnu – fie în anul cuceririi Babilonului fie în cel următor – în timp ce Gubaru, guvernatorul Babilonului, a mai trăit mulţi ani, aşa cum atestă numeroase documente contemporane. Rapoartele acestea atestă activitatea lui Gubaru, mai întâi ca guvernator peste satrapiile Babiloniei şi Marii Sirii, şi mai târziu ca socru şi asociat cu Darius I. Deci, Ugbaru şi Gubaru ai Cronicii lui Nabonid trebuie să fi fost două persoane diferite. Primul, care a cucerit Babilonul, a murit la scurt timp după aceea. Celălalt a trăit mai departe ca guvernator al Babiloniei. Asemănarea numelor pare să fi produs confuzie în mintea istoricilor încă de pe vremea lui Xenofon, care considera că Ugbaru şi Gubaru reprezintă unul şi acelaşi nume.

Aceia care îl identifică pe Darius Medul cu Gobrias şi îl echivalează pe Ugbaru cu Gubaru atrag atenţia asupra faptului că despre Gobrias se raportează că a cucerit Babilonul şi că el în realitate a devenit cârmuitorul Babiloniei, drept pentru care a putut fi numit împărat, cu toate că rapoartele contemporane îl numesc numai guvernator. Faptul că potrivit Cronicii lui Nabonid se spune despre el că a rânduit guvernatori peste Babilonia, pare să se armonizeze cu cap. 6,1.2, unde lucrarea aceasta îi este atribuită lui Darius Medul. Numele Gubaru a fost desemnat explicit ca fiind de origine medă. De asemenea poziţia lui de mai înainte ca guvernator al Gutium-ului, o provincie învecinată cu Media, pare să admită posibilitatea ca el să fi fost med.

Cu toate că identificarea lui Darius cu Gobrias are mai multe argumente în favoarea sa decât cele două precedente, se ridică diferite obiecţii serioase şi împotriva ei. Gobrias era numai guvernator şi nu împărat. Întrucât a mai trăit mulţi ani după căderea Babilonului, trebuie să fi fost mult mai tânăr de 62 de ani la 539 î.Hr. Consideraţiile acestea fac dificilă acceptarea acestei identificări drept corectă.

O teorie Gobrias alternativă, bazată pe o reinterpretare a Cronicii lui Nabonid, propune că Darius Medul nu era Gubaru, guvernatorul mai târziu al tăbliţelor, ci, Ugbaru/Gubaru din Cronica lui Nabonid, guvernatorul Gutium-ului care a luat Babilonul pentru Cir şi a murit în Arahshamnu, nu cu trei săptămâni, ci cu un an şi trei săptămâni mai târziu. Aceasta ar permite timp pentru evenimentele cap. 6 în timpul domniei sale peste teritoriul Haldeilor (cap. 9,1). Pentru Ugbaru/Gubaru, termenul rege ar fi numai un titlu de curtoazie; Cir, deja stăpân peste Persia, Media şi Lidia înainte de a cuceri Babilonia, era conducător de facto al întregului imperiu.

4. Că Darius Medul era Ciaxares II, fiul lui Astiages. Compară afirmaţiile din PK 523, 556, 537 cu privire la Cir ca nepot şi general al lui Darius cu afirmaţia lui Xenofon că 1. Cir, nepotul lui Astiages prin mama sa, Mandane, făcuse cunoştinţă cu unchiul său Ciaxares în timpul anilor pe care-i petrecuse la curtea bunicului său med (Cyropaedia, i. 3. 1; 4. 1, 6-9, 20-22; 5. 2); 2. că Ciaxares i-a urmat tatălui său la tron ca împărat al Mediei, după moartea acestuia (i. 5. 2); 3. că atunci când Cir cucerise Babilonul l-a vizitat pe unchiul său aducându-i daruri şi i-a oferit un palat în Babilon; că Ciaxares a acceptat darurile şi i-a dat-o lui Cir pe fiica lui ca şi împărăţia (viii. 5. 17-20).

Deşi amănuntele povestirii aşa cum sunt date de Xenofon nu pot fi acceptate este posibil ca scriitorul grec să păstreze corect tradiţia că Ciaxares a fost ultimul domnitor med, că a fost socrul lui Cir şi un prieten intim al marelui persan. Dacă aceste puncte pot fi acceptate ca fapte istorice, se poate presupune că Cir, după ce s-a răsculat împotriva lui Astiages, i-a permis lui Ciaxares să domnească în mod formal ca împărat pentru a le face pe plac mezilor. În acelaşi timp oricine din împărăţie ştia că suveranul de fapt era Cir, şi că Ciaxares II nu era altceva decât un conducător cu numele. În acest caz Darius Medul poate fi identificat cu Ciaxares II, care, probabil, venise în Babilon la invitaţia lui Cirus de a acţiona ca un rege onorific.

Că Ciaxares II era înaintat în vârstă la momentul căderii Babilonului se poate explica după cum urmează, admiţând că Xenofon are dreptate: Ciaxares II era socrul lui Cir. Cir însuşi probabil că avea cel puţin 40 de ani pe vremea aceea, lucru evident din faptul că fiul său, Cambises, era suficient de matur ca să-l reprezinte într-o slujbă oficială cu prilejul activităţilor zilei de Anul Nou. Astfel, Ciaxares II ar fi putut fi de 62 de ani la căderea Babilonului, vârstă pe care Daniel i-o atribuie lui Darius Medul. Vârsta lui relativ înaintată – într-o vreme când cei mai mulţi oameni mureau de tineri – ar putea explica faptul că nu a supravieţuit multă vreme după căderea Babilonului. Aceasta ar explica de ce Daniel menţionează numai primul lui an de domnie. Xenofon nu mai consemnează nimic cu privire la Ciaxares la scurt timp după cucerirea Babilonului.

Declaraţia lui Daniel că Darius era fiul lui Ahaşveros trebuie probabil înţeleasă ca însemnând că era nepotul lui Ahaşveros. Că termenul ebraic fiu poate însemna nepot sau chiar şi un descendent mai depărtat se poate demonstra cu prisosinţă (vezi comentariul la 2Regi 8,26). Cuvântul folosit la noi ca Ahaşveros vine de la ebraicul ‘Achashwerosh, care ar putea să fie redarea lui Uvaxshtrah, transliterarea persană veche a numelui Ciaxares I, dar nu a lui Astiages.

Dacă după sosirea lui la Babilon, Darius a devenit un prieten deosebit al lui Daniel, este de înţeles faptul că profetul datează viziunile primite în cursul acestei scurte domnii raportându-se la anii de domnie ai lui Darius (cap. 9,1; 11,1), şi nu la cei ai lui Cir. Totuşi, după anul de domnie atribuit lui Darius, Daniel datează evenimentele raportându-se la anii de domnie ai lui Cir (cap. 1,21; 10,1).

Dovezile contemporane care ar putea revărsa lumină asupra acestei reconstituiri a istoriei lui Ciaxares II sunt ambigue şi puţine. S-ar putea să existe o referire la Ciaxares în Cronica lui Nabonid. Întrucât este cert că Gubaru a trăit mai mulţi ani după cucerirea Babilonului, deoarece Ugbaru a murit la un scurt timp după aceea, şi în aceeaşi lună s-a proclamat un doliu de stat pentru un oarecare personaj înalt, s-ar putea să fie posibil să-l vedem pe Ciaxares II în Ugbaru al Cronicii lui Nabonid. Însă, este posibil ca numele lui Ciaxares să fi fost în rândul deteriorat care vorbeşte despre moartea unei persoane distinse pentru care s-a ţinut un doliu naţional. Totuşi, pare să fie o greşeală în prima menţionare a lui Ugbaru în cronica lui Nabonid. Fie că numele Ugbaru este o scriere greşită a lui Gubaru, fie că titlul de guvernator de Gutium a fost transferat din greşeală de autor pe tăbliţă de la Gubaru la Ugbaru.

O a doua posibilă dovadă contemporană s-ar putea afla în dubla menţionare a lui Ciaxares în marea inscripţie de la Behistun a lui Darius I (cu privire la inscripţia de la Behistun vezi comentariul la Vol. I, p. 98, 110). Printre diferiţii pretendenţi la tron împotriva cărora a luptat Darius I au fost doi care pretindeau că sunt din familia lui Ciaxares. Acest Ciaxares aflat în discuţie ar fi putut fi sau Ciaxares I, tatăl lui Astiages, sau poate Ciaxares II, socrul lui Cir, şi ultimul împărat al Mediei.

Rezumatul precedent scoate în evidenţă faptul că există încă mulţi factori obscuri în rezolvarea problemei identificării lui Darius Medul din izvoare istorice şi arheologice. Totuşi, luânduse în considerare toate aspectele, comentariul de faţă favorizează cea de-a patra concepţie.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1 – 28 PK 539-548; 1 T295. 296

1-4 SL 42

1-5 PK 530

3-4 1 T 295

4 Ed 56; FE 305; ML75; PK 546; 7T248

4-10 4T 368

5 SL 43

6-9 PK 540

7 SL 43

10 CH423; GW 178; PK 48, 541; SL 43; 1T296; 4T373, 569; 5T43; 453, 527

12.13 PK 542 14-16 SL 44

14-17 PK 543

16 AA 575; Ed 254; 4T 448, 525

17-24 SL 35

20-27 PK 544

22 ML 317; 5T453, 527

22-28 PK 557; TM 443; 1T296

25-27 Ed 56

26 PK 545

27 2T54

28 PK 545

Deschide Biblia