Apocalipsa 19:11 11Apoi am văzut cerul deschis, şi iată că s-a arătat un cal alb! Cel ce stătea pe el se cheamă „Cel credincios – şi „Cel adevărat”, şi El judecă şi Se luptă cu dreptate.

Deschis. Literal, stând deschis. Cerul era deschis atunci când atenţia lui Ioan a fost atrasă pentru prima dată asupra lui şi a rămas deschis. Vezi cap. 4,1; 11,19; 15,5. Însoţit de oştile îngereşti ale cerului (cap. 19,14), Hristos este văzut coborând din cer ca Împărat al împăraţilor (v. 16), cu putere şi măreţie, pentru a-Şi elibera poporul credincios de cei care îi doresc nimicirea (vezi GC 641). Scena descrisă în v. 11–21 este punctul culminant al războiului zilei celei mari a Dumnezeului Celui Atotputernic, numit adesea războiul de la Armaghedon (vezi comentariul de la cap. 16,12–19; compară cu 6T 406).

S-a arătat. Vezi cap. 21,5.

Cal alb. În vremurile biblice caii erau folosiţi aproape întotdeauna în legătură cu războaiele sau cu problemele de stat. În Biblie, atunci când este folosit în mod figurat, ca aici, calul este de obicei simbolul războiului (compară cu Exodul 15,21; Isaia 43,17; Ieremia 8,6; Ezechiel 38,15; Zaharia 10,3; Apocalipsa 14,20; vezi comentariul de la cap. 6,2). Albul semnifică sfinţenia caracterului (vezi comentariul de la cap. 3,4; 6,2; 7,14). Caii albi au fost întotdeauna favoriţii împăraţilor şi ai conducătorilor militari. Hristos a primit dreptul de a conduce pământul ca Împărat al împăraţilor (vezi comentariul de la cap. 19,1.7), iar acum apare, simbolic, ca un războinic, călărind ca un biruitor, pe un măreţ cal alb de luptă, pentru a intra în stăpânirea domeniului Său de drept şi pentru a-Şi conduce poporul credincios la ospăţul nunţii (v. 9; vezi comentariul de la cap. 11,15). Compară cu Isaia 63,1–6.

Cel credincios şi Cel adevărat. Trebuie reamintit faptul că în Orient numele descria caracterul persoanei care îl purta (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 3,16), şi de aceea, numele atribuite aici lui Hristos Îl reprezintă în rolul Lui de apărător al poporului Său persecutat de pe pământ. În legătură cu războiul din Apocalipsa 19,11–21, cu privire la numele lui Hristos sunt făcute patru declaraţii:

1. 1. Hristos este numit Cel Credincios şi Cel Adevărat (v. 11) datorită faptului că acum El vine, potrivit făgăduinţei Sale (Ioan 14,1–3), pentru a-i salva pe ai Săi. Lor li se părea că El Îşi amână venirea (vezi comentariul de la Apocalipsa 16,15), dar au avut încredere în El şi L-au aşteptat, iar acum el Se arată pentru a-i mântui (Isaia 25,9; compară cu Apocalipsa 16,17).

2. 2. Acel nume scris, pe care nimeni nu-l ştie, decât numai El singur (v. 12) reprezintă rolul, până aici necunoscut, în care apare El acum, ca răzbunător al poporului Său (vezi comentariul de la cap. 16,1). Îndeplinind această lucrare ciudată El acţionează într-un rol nou, atât pentru oameni cât şi pentru îngeri.

3. 3. Dar ca răzbunător şi eliberator al poporului Său, El încă este Cuvântul lui Dumnezeu la lucru, îndeplinind pe pământ, prin judecată, voia lui Dumnezeu Tatăl, aşa cum mai înainte o îndeplinise prin har (vezi comentariul de la Ioan 1,1–3; Apocalipsa 19,15).

4. 4. Acum titlul de Împărat al împăraţilor şi Domn al domnilor (v. 16) I se aplică lui Hristos într-un sens special (vezi comentariul de la cap. 17,14). Lui I-a fost dată toată puterea (1 Corinteni 15,25). Satana aspirase în mod egoist la poziţia înaltă care Îi fusese rezervată lui Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu (Isaia 14,12–14; Apocalipsa 12,7–9; PP 36). Dar Isus, neconsiderând că egalitatea cu Dumnezeu este un lucru de apucat, a renunţat de bunăvoie la deplina exercitare a atributelor şi a prerogativele Dumnezeirii pentru un timp (vezi Vol. V, p. 918; vezi comentariul de la Filipeni 2,6–8), demonstrând prin asta că este vrednic să primească cinstea şi demnitatea implicită titlului Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor.

El judecă şi se luptă. El face judecata prin război. Acest război este dus împotriva forţelor militare şi politice ale pământului, care s-au adunat laolaltă pentru a-i distruge pe slujitorii credincioşi ai lui Dumnezeu (vezi comentariul de la cap. 13,15; 16,13.14.16.17).

Cu dreptate. Cauza Lui este pe deplin îndreptăţită (vezi comentariul de la cap. 15,3; 16,5). De-a lungul istoriei conducătorii pământului au luptat pentru idealuri egoiste şi pentru faimă personală sau naţională. Compară cu Isaia 11,1–5.

Deschide Biblia