Apocalipsa 12:10 10Şi am auzit în cer un glas tare, care zicea: „Acum a venit mântuirea, puterea şi împărăţia Dumnezeului nostru şi stăpânirea Hristosului Lui; pentru că pârâşul fraţilor noştri, care zi şi noaptea îi pâra înaintea Dumnezeului nostru, a fost aruncat jos.

Un glas tare. Alungarea lui Satana şi a oştilor sale produce mare bucurie în curţile cereşti.

Acum a venit. Cel mai important moment din istorie este crucea (vezi comentariul de la v. 7, 9). Acum locuitorii cerului se pot bucura pe bună dreptate, deoarece nimicirea lui Satana era asigurată. Lucrul acesta este sigur în planul lui Dumnezeu, dar acum fiinţele inteligente se alătură în cântare, deoarece la Golgota au văzut răutatea lui Satana împotriva lui Hristos.

Mântuirea. Gr. soteria, „eliberare”, „păstrare”, „salvare”, aici însemnând probabil „victorie”. În greceşte acest cuvânt este articulat, deci corect ar fi „victoria”.

Puterea. Gr. dunamis, „putere”, „tărie”, „forţă”. Fără îndoială că aici se face referire la manifestarea puterii în învingerea balaurului.

Împărăţia. Satana susţinuse că el este conducătorul de drept al acestei lumi. Eşecul lui de a-L duce în păcat pe Isus, I-a asigurat împărăţia lui Hristos.

Stăpânirea. Gr. exousia, „autoritate”.

Hristosului Lui. Sau „Unsului Lui”. Hristos înseamn㠄uns” (vezi comentariul de la Matei 1,1).

Pârâşul. Satana a fost acuzatorul fraţilor în vremurile Vechiului Testament (vezi Iov 1,8–12; Zaharia 3,1). El a continuat să îndeplinească rolul acesta şi după cruce, dar într-un sens mai restrâns (vezi comentariul de la Ioan 12,31; compară cu DA 761). Scrierile rabinice îl reprezintă adesea pe Satana drept marele acuzator (vezi Talmud Sanhedrin 89b, Soncino ed., p. 595; Midrash Rabbah, comentariul la Exodul 32,2, Soncino ed., p. 494).

Fraţilor. Vezi şi cap. 6:11

Zi şi noapte. Adică ori de câte ori apărea ocazia.

Deschide Biblia