Apocalipsa 10:7 7ci, că în zilele în care îngerul al şaptelea va suna din trâmbiţa lui, se va sfârşi taina lui Dumnezeu, după vestea bună vestită de El robilor Săi, prorocilor.

Zilele. Unii comentatori au luat „zilele” de aici drept zile profetice, deci ani. Fie că sunt considerate zile, fie ani, lucrul acesta pare să nu aducă vreo diferenţă prea mare, căci expresia în sine este generală, şi venind după declaraţia din v. 6, aceste zile nu pot indica o perioadă de timp măsurabilă (vezi comentariul de la v. 6). Sensul acestui pasaj este că în vremea celei de-a şaptea trâmbiţe taina lui Dumnezeu se va sfârşi. În planul divin acest eveniment avea să urmeze după declaraţia c㠄nu va mai fi nici o zăbav㔠(v. 6). Compară cu declaraţia din timpul plăgii a şaptea: „S-a isprăvit” (cap. 16,17).

Îngerul al şaptelea. În ce priveşte evenimentele, vezi cap. 11,15–19.

Va suna. Trâmbiţa a şaptea marchează un punct culminant în marea luptă dintre Hristos şi Satana, aşa cum arată declaraţia glasurilor din cer, în acel moment (cap. 11,15).

Se va sfârşi. Vezi comentariul de la cap. 11,15.

Taina lui Dumnezeu. În ce priveşte cuvântul „taină”, vezi comentariul de la Apocalipsa 1,20; vezi şi comentariul de la Romani 11,25. Isus a folosit o expresie asemănătoare: „taina Împărăţiei lui Dumnezeu” (Marcu 4,11), iar Pavel vorbeşte despre „taina lui Dumnezeu” (Coloseni 2,2) şi „taina lui Hristos” (Coloseni 4,3). Taina lui Dumnezeu, cea pe care o descoperă copiilor Săi, este planul Lui pentru ei – planul de mântuire. Compară cu 1 Timotei 3,16; 6T 19.

Robilor Săi, proorocilor. Vestirea şi tâlcuirea tainei lui Dumnezeu (vezi comentariul precedente, cu privire la „taina lui Dumnezeu”) au fost întotdeauna sarcina robilor Săi, proorocii, prin soliile lor adresate oamenilor (vezi comentariul de la Romani 3,21).

Deschide Biblia