1 Scapă-mă, Dumnezeule, prin Numele Tău și fă-mi dreptate, prin puterea Ta!

INTRODUCERE. - Potrivit cu preambulul, fundalul istoric al psalmului este ocazia când zifiţii l-au informat pe Saul despre locul unde se ascundea David, la sud de Hebron (1 Samuel 23,19-24). Psalmul constă din două părţi, cu o schimbare bruscă între cele două. Versetele 1-3 sunt o rugăciune fierbinte de izbăvire; v. 4-7, o exprimare a recunoştinţei pentru izbăvirea pe care psalmistul o vede cu certitudinea unui fapt împlinit.

Cu privire la preambul vezi p. 616, 628, 629.

1. Prin numele Tău. Compară cu Fapte 4,12. Numele simbolizează caracterul (vezi la Psalm7,17).


2 Ascultă-mi rugăciunea, Dumnezeule, ia aminte la cuvintele gurii mele.
3 Căci niște străini s-au sculat împotriva mea, niște oameni asupritori vor să-mi ia viața; ei nu se gândesc la Dumnezeu. – (Oprire)

Străini. Ebr. zarin. Deoarece zarin se referă în general la străini, mulţi învăţaţi resping autenticitatea preambulului Psalmului 54, întrucât zifiţii nu erau străini. Totuşi, zar este folosit pentru cei care nu erau descendenţi ai lui Aaron sau ai lui Levi (Levitic 22,10; Numeri 1,51; 3,10), cum şi pentru cei din altă familie (Deuteronom 25,5). E posibil totodată ca David să fi folosit termenul acesta în zeflemea.

Nu se gândesc la Dumnezeu. [N-au pus pe Dumnezeu în faţa lor, KJV]. Ei nu s-au purtat ca în prezenţa lui Dumnezeu. Nu acordă nici o atenţie autorităţii lui Dumnezeu.

Oprire. [Selah, KJV]. Vezi p.629.


4 Da, Dumnezeu este ajutorul meu, Domnul este sprijinul sufletului meu!

Ajutorul meu. Într-un mod cât se poate de brusc şi de dramatic, psalmistul îşi exprimă acum absoluta încredere în izbăvirea lui Dumnezeu. Psalmistul ştie că Dumnezeu e cu el, cu toate că oamenii sunt împotriva lui.

Sprijinitorul. LXX are expresia aceasta la singular. În LXX a doua parte a versetului spune literal: "Şi Domnul este sprijinitorul [sau protectorul] sufletului meu".


5 Răul se va întoarce asupra potrivnicilor mei; nimicește-i în credincioșia Ta!

În credincioşia Ta. Adică "în respectul tău pentru ceea ce este drept". În felul acesta rugăciunea scoate la iveală o atitudine de răzbunare personală. David se roagă ca voia lui Dumnezeu să aibă câştig în nimicirea răului.


6 Atunci Îți voi aduce jertfe de bunăvoie, voi lăuda Numele Tău, Doamne, căci este binevoitor;

De bună voie. Ebr. binedabah "cu bunăvoinţă", "cu naturaleţe". Referirea este la un dar de bunăvoie (vezi Exod 35,29; 36,3; Levitic 7,16; Numeri 15,3), în contrast cu acela cerut de lege. Încrederea exprimată în v. 4 a devenit acum o certitudine.

Numele. Vezi la Psalm 7,17.


7 căci El mă izbăvește din toate necazurile, și cu ochii mei îmi văd împlinită dorința privitoare la vrăjmașii mei.

Mă izbăveşte. [M-a izbăvit, KJV]. Dacă psalmul a fost scris înainte de izbăvirea în sine, psalmul acesta este o expresie a încrederii absolute a lui David în izbăvirea finală.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 4 �

Te 258; 5T 514