1 Când a ieșit Israel din Egipt, când a plecat casa lui Iacov de la un popor străin,
2 Iuda a ajuns locașul Lui cel sfânt, și Israel, stăpânirea Lui.

INTRODUCERE. - Psalmul 114 este renumit pentru perfecţiunea formei şi de vivacitatea dramatică. Poemul acesta constă din patru strofe a câte două versuri fiecare. În fiecare strofă nota dominantă este exprimată printr-un limbaj succint.

2. Iuda. Aici, Ţara lui Iuda, aşa cum e arătat de forma feminină a verbului ebraic. Împărţirea rândurilor din acest vers este ritmică, nu logică. Nu există un contrast intenţionat între cuvintele "Iuda" şi "Israel".


3 Marea a văzut lucrul acesta, și a fugit, Iordanul s-a întors înapoi:

Marea a văzut lucrul acesta. Marea Roşie este aici personificată şi prezentată ca grăbindu-se să pregătească un drum pentru copiii lui Israel pentru a trece prin ea ca pe uscat.

Iordanul s-a întors înapoi. Minunile s-au manifestat atât la începutul, cât şi la sfârşitul călătoriei lui Israel din Egipt în Canaan. Putem să primim curaj din faptul că acelaşi Dumnezeu care ne-a scos din robia egipteană a păcatului ne va conduce în chip sigur prin valul sălbatic al Iordanului în Ţara făgăduinţei, pe malul celălalt.


4 munții au sărit ca niște berbeci, și dealurile, ca niște miei.

Munţii au sărit. Evidentă o descriere poetică a cutremurului care a însoţit proclamarea legii pe Sinai (vezi Exod 19,18). Între cele două minuni, cea a ieşirii din Egipt şi cea a intrării în Ţara Sfântă, stă marea descoperire a lui Dumnezeu când, într-o atmosferă deosebit de solemnă, a proclamat legea Sa sfântă pe Sinai.


5 Ce ai tu, mare, de fugi, și tu, Iordanule, de te întorci înapoi?

Ce ai? Poetul cere naturii să explice comportamentul ei ciudat, să arate care e cauza faptului că pare să fie scoasă din matcă.


6 Ce aveți, munților, de săltați ca niște berbeci, și voi, dealurilor, ca niște miei?
7 Da, cutremură-te, pământule, înaintea Domnului, înaintea Dumnezeului lui Iacov,

Cutremură-te. Răspunsul la întrebările puse în versetele precedente. Prezenţa lui Dumnezeu a schimbat cursul legilor naturii.


8 care preface stânca în iaz, și cremenea, în izvor de ape.

Preface stânca. Dumnezeul care a făcut să curgă apă din stânca la Refidim şi din stâncă la Cades (vezi Exod 17.6; Numeri 20.9-11), oferă râuri de apă vie slujitorilor Săi credincioşi (vezi Ioan 4,14). Cel care bea continuu din apa aceasta nu va înseta niciodată, ci apa se va preface în el întrun izvor care nu seacă niciodată pentru a-i înviora atât pe el, cât pe şi care călătoreşte împreună cu el pe calea spre cer şi este obosit.