Proverbe 9

Copyright © Radio Vocea Speranței

1Înţelepciunea şi-a zidit casa, şi-a tăiat cei şapte stâlpi. 2Şi-a înjunghiat vitele, şi-a amestecat vinul, şi-a pus masa. 3Şi-a trimis slujnicele şi strigă, de pe vârful înălţimilor cetăţii: 4„Cine este prost, să vină încoace!” Celor lipsiţi de pricepere le zice: 5„Veniţi de mâncaţi din pâinea mea şi beţi din vinul pe care l-am amestecat! 6Lăsaţi prostia şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!” 7Cel ce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ şi cel ce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară. 8Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi! 9Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult! 10Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor este priceperea. 11Prin mine ţi se vor înmulţi zilele şi ţi se vor mări anii vieţii tale. 12Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi. 13Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic. 14Ea şade totuşi la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii, 15ca să strige la trecătorii care merg pe calea cea dreaptă: 16„Cine este prost, să vină aici!” Iar celui fără minte îi zice: 17„Apele furate sunt dulci, şi pâinea luată pe ascuns este plăcută!” 18El nu ştie că acolo sunt morţii şi că oaspeţii ei sunt în văile Locuinţei morţilor.