Proverbe 21

Copyright © Radio Vocea Speranței

1Inima împăratului este ca un râu de apă în mâna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. – 2Omul socoteşte că toate căile lui sunt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. 3A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decât jertfele. 4Privirile trufaşe şi inima îngâmfată, această candelă a celor răi, nu este decât păcat. – 5Planurile omului harnic nu duc decât la belşug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă. – 6Comorile câştigate cu o limbă mincinoasă sunt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. – 7Silnicia celor răi îi mătură, pentru că nu vor să facă ce este drept. – 8Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine. 9Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât cu o nevastă gâlcevitoare într-o casă mare. – 10Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n-are nicio trecere înaintea lui. – 11Când este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept, şi când se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. – 12Cel neprihănit se uită la casa celui rău şi vede ce repede sunt aruncaţi cei răi în nenorocire. – 13Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns când va striga. – 14Un dar făcut în taină potoleşte mânia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mânie. – 15Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru cei ce fac răul este o groază. – 16Omul care se abate de la calea înţelepciunii se va odihni în adunarea celor morţi. – 17Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. – 18Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. – 19Mai bine să locuieşti într-un pământ pustiu, decât cu o nevastă gâlcevitoare şi supărăcioasă. – 20Comori de preţ şi untdelemn sunt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. – 21Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. – 22Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor şi doboară puterea în care se încredeau. – 23Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. – 24Cel mândru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngâmfării. 25Poftele leneşului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile. – 26Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgârcenie. – 27Jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului, cu cât mai mult când o aduc cu gânduri nelegiuite. – 28Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbândă. – 29Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. – 30Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n-ajută împotriva Domnului. – 31Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. –