1 Maria și Aaron au vorbit împotriva lui Moise din pricina femeii etiopiene pe care o luase el de nevastă; căci luase o femeie etiopiană.

Maria şi Aaron. Mai întâi este redat numele Mariei pentru că ea era conducătoarea murmurării. Au vorbit. Verbul este feminin singular, arătând spre Maria ca instigatoare. Ea a vorbit.

Femeie etiopiană. Literal, o femeie cuşită (vezi comentariul pentru Geneza 10,6). Tatăl Seforei era în realitate madianit (Exod 2,16-19; 3,1) şi prin urmare un descendent al lui Avraam (Geneza 25,1.2; vezi PP 383). După ce a ajuns la Moise, la muntele Sinai (vezi comentariul pentru Exod 4,25 şi 18,2), Sefora a observat poverile mari duse de soţul ei şi şi-a exprimat faţă de Ietro temerile ei cu privire la sănătatea lui. După aceea, Ietro l-a sfătuit pe Moise să aleagă şi pe alţii cu care să împartă răspunderile administraţiei. Când Moise a lucrat după sfatul acesta fără să se consulte cu Maria şi Aaron, ei au fost geloşi pe el şi au vorbit de rău pe Sefora, pe care o considerau a fi cauza pentru care Moise i-a neglijat (vezi PP 383). Faptul că Sefora era o madianită, deşi o închinătoare la adevăratul Dumnezeu, a fost folosit de Maria şi Aaron doar ca un pretext pentru răzvrătire împotriva autorităţii lui Moise. El nu a călcat principiul care interzicea căsătoria cu păgânii când a luat-o de soţie, aşa cum se pare că pretindeau ei.


2 Și au zis: „Oare numai prin Moise vorbește Domnul? Nu vorbește oare și prin noi?” Și Domnul a auzit-o.

Numai prin Moise vorbeşte. Fratele şi sora cer aici egalitate cu Moise, neţinând seama că Dumnezeu îl aşezase într-o poziţie unică de autoritate (vezi Exod 4,10-16; Deutronom 34,10).

Domnul a auzit-o. El aude toate plângerile împotriva servilor Lui (vezi Numeri 11,1; 2 Regi 19,4; Maleahi 3,16).


3 Moise însă era un om foarte blând, mai blând decât orice om de pe fața pământului.

Blând. De la o rădăcină care înseamnă umil, supus, smerit. Acelaşi cuvânt este redat în mod diferit, ca sărman (Iov 24,4), umil (Psalmi 9,12) şi smerit (Proverbe 3,34; 16,19). Trăsătura de caracter descrisă aici ca blândeţe este esenţială pentru conducerea cauzei lui Dumnezeu. Moise nu a fost blând din fire (Exod 2,11-14). Această însuşire a dobândit-o ca rezultat al celor patruzeci de ani petrecuţi în şcoala aspra a pustiei din Madian. Numai un om blând ştie cum să fie supus faţă de Dumnezeu şi faţă de subalternii lui şi în acelaşi timp să fie un conducător curajos şi dinamic. În lucrarea lui Dumnezeu nu este loc pentru un conducător care îşi închipuie că este privilegiul lui de a domina peste lucrătorii lui şi de a le dicta.


4 Deodată Domnul a zis lui Moise, lui Aaron și Mariei: „Duceți-vă toți trei la Cortul întâlnirii.” Și s-au dus toți trei.
5 Domnul S-a coborât în stâlpul de nor și a stat la ușa Cortului. A chemat pe Aaron și pe Maria, și ei s-au apropiat amândoi.
6 Și a zis: „Ascultați bine ce vă spun! Când va fi printre voi un proroc, Eu, Domnul, Mă voi descoperi lui într-o vedenie sau îi voi vorbi într-un vis.

Într-o vedenie. Întotdeauna Dumnezeu şi-a descoperit voinţa Sa servilor Lui, proorocilor prin vedenii şi vise, şi făgăduieşte să facă aşa (Ioel 2,28; Amos 3,7). Pe temeiul din Ioel 2,28 s-a sugerat că, în general, vedeniile sunt date tinerilor şi tinerelor, iar visele celor care sunt mai în vârstă. O vedenie (1 Samuel 3,1) este o încercare fizică istovitoare (vezi Daniel 10,8-11.16-19). Diferiţi profeţi vorbesc despre experienţe asemănătoare cu aceea a lui Daniel. Visele inspirate angajează mult mai puţin resursele fizice ale persoanei căreia îi sunt date.


7 Nu tot așa este însă cu robul Meu Moise. El este credincios în toată casa Mea.

Robul Meu Moise. Tot aşa este descris şi în Exod 14,31; Deutronom 34,5. Termenul mai este folosit şi de alţii (Geneza 26,24; Iov 1,8). Compară referirea cu aceste cuvinte din Evrei 3,5.

Casa Mea. Aici se face referire la poporul lui Dumnezeu (vezi Evrei 3,2.5).


8 Eu îi vorbesc gură către gură, Mă descopăr lui nu prin lucruri grele de înțeles, ci el vede chipul Domnului. Cum de nu v-ați temut deci să vorbiți împotriva robului Meu, împotriva lui Moise?”

Gură către gură. Adică, direct, fără intermediar. Expresia aceasta este similară cu aceea faţă către faţă din Exod 33,11; Deutronom 34,10.

Grele de înţeles. Uneori tradus enigme (Ezechiel 17,2).

Chipul Domnului. Aceasta este doar o formă pe care omul să o poată vedea şi respecta. Cuvântul tradus aici chipul este tradus uneori asemănare (Deutronom 4,15.16.23.25; Psalmi 17,15; Isaia 40,18 compară cu Ioan 1,18; 1 Timotei 6,16).

Vorbiţi împotriva robului Meu. Greşeala fundamentală a Mariei a fost că a dat pe faţă dispreţ şi s-a răzvrătit împotriva autorităţii legal constituite, în acest caz, numită de Dumnezeu Însuşi. Greşelile de judecată din partea conducătorilor lucrării lui Dumnezeu de astăzi nu constituie nici o scuză pentru cineva de a nu le acorda sprijinul loial. În ciuda faptului că Saul căuta să-i ia viaţa lui David, el a rămas loial faţă de el în cuvinte şi în fapte ca rege, spunând: Să mă ferească Domnul să pun mâna pe unsul Domnului (1 Samuel 26,11). Deşi a condamnat ipocrizia fariseilor, Hristos le-a poruncit ucenicilor Lui să conlucreze cu ei, deoarece erau conducători numiţi ai naţiunii (Matei 23,3). Când o persoană este ispitită să întrebe cu privire la un conducător din biserică ce va face omul acesta? Domnul răspunde şi astăzi cum a răspuns lui Petru, Ce-ţi pasă ţie? Tu vino după Mine (Ioan 21,21.22). Sfatul lui Pavel este clar. Prea iubiţilor, spune el, nu vă răzbunaţi singuri (Romani 12,19), şi apoi citează Scriptura, răzbunarea este a Mea, Eu voi răsplăti, zice Domnul. Fiecare ucenic adevărat al Domnului va fi credincios faţă de cei cu autoritate în biserică, chiar dacă s-ar părea că ei au greşit în judecata lor (1 Timotei 5,1; Tit 3,1).


9 Domnul S-a aprins de mânie împotriva lor. Și a plecat.
10 Norul s-a depărtat de pe Cort. Și iată că Maria era plină de lepră, albă ca zăpada. Aaron s-a întors spre Maria; și iată că ea avea lepră.

Lepră, albă ca zăpada. Compară cu Exod 4,6; 2 Regi 5,27; 2 Cronici 26,19-21. Aaron nu a primit nici o pedeapsă fizică. Este evident că tot protestul era opera Mariei, care primea acum răsplata pentru meritele ei.


11 Atunci Aaron a zis lui Moise: „Ah, domnul meu, nu ne face să purtăm pedeapsa păcatului pe care l-am făcut ca niște nechibzuiți și de care ne-am făcut vinovați!

Nu ne face să purtăm pedeapsa. În Zaharia 14,19 acelaşi cuvânt ebraic este tradus pedeapsă, deoarece se referă şi la păcat şi la pedeapsă.


12 Să nu fie Maria ca un copil născut mort, a cărui carne este pe jumătate putredă când iese din pântecele mamei lui!”

Ca un… mort. Adică, condamnată la moarte. Maria a fost izolată de ceilalţi ca un răufăcător.


13 Moise a strigat către Domnul, zicând: „Dumnezeule, Te rog, vindecă-o!”
14 Și Domnul a zis lui Moise: „Dacă ar fi scuipat-o tatăl ei în obraz, n-ar fi fost ea oare de ocară timp de șapte zile? Să fie închisă deci șapte zile afară din tabără; după aceea, să fie primită în tabără.”

Scuipat-o… în obraz. Printre popoarele din Răsărit scuipatul se presupune că are atât efecte bune, cât şi rele (vezi Deutronom 25,9; Iov 30,10; Marcu 7,33; 8,23). Printre musulmanii din India de Nord scuipatul se presupune a fi mijlocul de transferare a puterilor supraomeneşti.

După aceea. Declaraţia din versetul 14 că Maria putea să se întoarcă la o săptămână după ce a fost lovită de lepră înseamnă că ea a fost vindecată imediat (vezi versetul 13) şi a început imediat ritualul de curăţie (vezi Levitic 13,4)

Comentariile lui Ellen G. White

1-16 PP 383-386

1,2 PP 383

3 CE 43; FE 508; MB 29; PP 251, 384; 3T 297, 341; HT 368

5,7-16 PP 385

8 PP 396


15 Maria a fost închisă șapte zile afară din tabără. Și poporul n-a pornit până ce a intrat din nou Maria în tabără.
16 După aceea, poporul a plecat din Hațerot și a tăbărât în pustiul Paran.