Ezechiel 21

Copyright © Radio Vocea Speranței

1Şi cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 2„Fiul omului, întoarce-ţi faţa spre Ierusalim şi vorbeşte împotriva locurilor sfinte, proroceşte împotriva ţării lui Israel! 3Spune ţării lui Israel: „Aşa vorbeşte Domnul: „Iată, am necaz pe tine, Îmi voi trage sabia din teacă şi voi nimici cu desăvârşire din mijlocul tău pe cel neprihănit şi pe cel rău. 4Pentru că vreau să nimicesc cu desăvârşire din mijlocul tău pe cel neprihănit şi pe cel rău, sabia Mea va ieşi din teacă, pentru ca să lovească orice făptură de la miazăzi până la miazănoapte. 5Şi orice făptură va şti că Eu, Domnul, Mi-am scos sabia din teacă şi nu se va mai întoarce înapoi în ea. 6Şi tu, fiul omului, gemi! Cu rărunchii zdrobiţi şi cu amărăciunea în suflet, gemi sub privirile lor! 7Şi dacă te vor întreba: „Pentru ce gemi?”, să răspunzi: „Pentru că vine o veste”… Când va veni, toate inimile se vor înspăimânta, toate mâinile vor slăbi, toate sufletele se vor mâhni şi toţi genunchii se vor topi ca apa!… Iată că vine, a sosit – zice Domnul Dumnezeu!” 8Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 9„Fiul omului, proroceşte şi spune: „Aşa vorbeşte Domnul.” Zi: „Sabia, da, sabia este ascuţită şi lustruită. 10Este ascuţită pentru măcel şi lustruită ca să lucească!… O, sabie, tu tai toiagul de cârmuire al fiului Meu, care nesocoteşte orice lemn… 11A dat-o la lustruit, ca s-o apuce cu mâna; este ascuţită sabia şi lustruită, ca să înarmeze mâna celui ce măcelăreşte. 12Strigă şi vaită-te, fiul omului! Căci este scoasă împotriva poporului Meu, împotriva tuturor voievozilor lui Israel care sunt daţi pradă sabiei împreună cu poporul Meu; de aceea bate-te pe coapsă! 13Da, încercarea s-a făcut, şi ce va fi dacă toiagul acesta de cârmuire, care nesocoteşte totul va fi nimicit? – zice Domnul Dumnezeu!” 14Şi tu, fiul omului, proroceşte şi bate din mâini! Loviturile sabiei să fie îndoite, întreite! Este sabia de măcel, sabia măcelului celui mare, care îi urmăreşte din toate părţile. 15Ca să arunc groaza în inimi, ca să înmulţesc pe cei loviţi, de aceea am tras sabia, ameninţându-i la toate porţile lor. Vai! E făcută să fulgere şi ascuţită pentru măcel! 16Strânge-ţi puterile, sabie, întoarce-te la dreapta! Aşază-te, întoarce-te la stânga! Îndreaptă-ţi ascuţişul în toate părţile! 17Şi Eu voi bate din mâini de bucurie şi Îmi voi potoli urgia. Eu, Domnul, vorbesc!” 18Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 19„Fiul omului, croieşte-ţi două drumuri pe unde să treacă sabia împăratului Babilonului! Amândouă trebuie să iasă din aceeaşi ţară. Fă un semn pe drum, fă-l la începutul drumului care duce într-o cetate. 20Să faci unul din aceste drumuri aşa ca sabia să vină la Raba, cetatea copiilor lui Amon, şi pe celălalt, aşa ca sabia să vină în Iuda, la Ierusalim, cetatea întărită. 21Căci împăratul Babilonului stă la răscruce, la capătul celor două drumuri, ca să dea cu bobii; el scutură săgeţile, întreabă terafimii şi cercetează ficatul. 22Sorţul care este în dreapta lui înseamnă Ierusalimul, unde vor trebui să ridice berbeci, să dea poruncă pentru măcel şi să scoată strigăte de război; vor ridica berbeci împotriva porţilor, vor ridica întărituri şi vor face şanţuri de apărare. 23Copiii lui Israel nu văd în aceasta decât nişte vrăjitorii deşarte, ei care au făcut jurăminte mincinoase. Dar împăratul Babilonului îşi aduce aminte de nelegiuirea lor, aşa că vor fi prinşi.” 24De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Pentru că vă făliţi cu nelegiuirea voastră, vădindu-vă fărădelegile, arătându-vă păcatele în toate faptele voastre; pentru că vă făliţi cu ele, veţi fi prinşi de mâna lui! 25Şi tu, domn nelegiuit, gata să fii ucis, domn al lui Israel, a cărui zi vine tocmai când nelegiuirea este la culme!” 26Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „La o parte cu mitra, jos cununa împărătească! Nu mai este cum a fost. Ce este plecat va fi înălţat, şi ce este înălţat va fi plecat! 27Voi da jos cununa, o voi da jos, o voi da jos. Dar lucrul acesta nu va avea loc decât la venirea Aceluia care are drept la ea şi în mâna căruia o voi încredinţa. – 28Şi tu, fiul omului, proroceşte şi spune: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu despre copiii lui Amon şi despre ocara lor.” Spune: „Sabia, da, sabia este scoasă pentru măcel; este lustruită pentru nimicire, ca să lucească! 29În mijlocul vedeniilor cu care te înşală ei şi în mijlocul prorociilor mincinoase pe care ţi le fac ei, te vor face să cazi între trupurile moarte ale celor răi, a căror zi vine tocmai când nelegiuirea lor este la culme. 30Bagă-ţi sabia înapoi în teacă. În locul în care ai fost făcut, în ţara ta de naştere, te voi judeca! 31Îmi voi vărsa mânia peste tine, voi sufla împotriva ta cu focul urgiei Mele şi te voi da în mâinile unor oameni care sfâşie şi care nu lucrează decât la nimicire. 32Vei fi ars de foc; sângele tău va curge în mijlocul ţării! Nu-şi vor mai aduce aminte de tine! Căci Eu, Domnul, am vorbit.”