1 Tu, dar, copilul meu, întărește-te în harul care este în Hristos Isus.

Copilul meu. [Fiul meu, KJV]. Vezi 1 Timotei 1:2; 2 Timotei 1:2.

Întăreşte-te. [Fii tare, KJV]. Nimeni nu-şi poate îndeplini datoria de slujitor al Evangheliei dacă nu e zilnic condus de harul şi de puterea lui Dumnezeu (vezi 2 Corinteni 12:9; Efeseni 6:10; Filipeni 4:13).


2 Și, ce-ai auzit de la mine în fața multor martori, încredințează la oameni de încredere, care să fie în stare să învețe și pe alții.

Ce. [Lucrurile, KJV]. Adică învăţăturile sănătoase din cap. 1:13. Poate că Pavel dădea o deosebită atenţie iscusinţei lui Timotei de a vesti adevărurile Evangheliei, ştiind că venea ziua când tânărul lucrător urma să preia această răspundere de la Pavel.

În faţa multor martori. [În mijlocul multor martori, KJV]. Învăţăturile sănătoase ale lui Pavel i-au fost probabil date lui Timotei nu în secret, ci mai degrabă ca unui ascultător la diferitele servicii bisericeşti.

Încredinţează. Compară cu 1 Timotei 6:20. Conducătorul unei biserici nu numai că trebuie să predice Evanghelia credincioşilor şi necredincioşilor, ci el trebuie şi să pregătească tineri capabili să ia asupra lor conducerea bisericii când generaţia mai vârstnică va muri.

De încredere. [Credincioşi, KJV]. Vezi 1 Timotei 1:12.


3 Suferă împreună cu mine, ca un bun ostaș al lui Hristos.

Sufere. [Îndură greutăţi, KJV]. Dovezile textuale favorizează exprimarea suferă răul împreună cu [cineva, sau alţii], adică ia-ţi partea de suferinţă (RSV). Bun. Sau de prima clasă, excelent. Ostaş. Compară cu Filipeni 2:25; 1 Timotei 1:18. Devotamentul, loialitatea şi tăria fizică a unui ostaş adevărat sunt condiţii pentru lucrare de slujire şi conducere a bisericii.


4 Niciun ostaș nu se încurcă cu treburile vieții, dacă vrea să placă celui ce l-a înscris la oaste.

Nici un ostaş. [Nimeni care se războieşte, KJV]. Sau nimeni care serveşte ca ostaş.

Nu se încurcă. Adică nu se amestecă.

Treburile. Adică treburi civile care i-ar fura timpul şi energia ostaşului. Slujitorul Evangheliei

ar trebui să fie consacrat unei singure, mari însărcinări, aceea de a predica vestea cea bună. E adevărat că s-ar putea să fie necesar ca, ocazional, să se angajeze în vreo lucrare obişnuită, cum a făcut şi Pavel, care a lucrat la facerea de corturi. Dar această activitate e doar un mijloc necesar pentru realizarea marelui scop al predicării eficiente a Evangheliei.

Placă. Prima grijă a slujitorului Evangheliei este ca Isus Hristos, Cel care l-a chemat la serviciu, să fie satisfăcut cu lucrarea sa. El nu trebuie să caute să fie pe plac vreunei fiinţe umane. Încercarea de a plăcea oamenilor ar sta în calea deplinei devoţiuni faţă de Domnul său.


5 Și cine luptă la jocuri nu este încununat, dacă nu s-a luptat după rânduieli.

Luptă la jocuri. [Luptă la întreceri, KJV]. Gr. athleo, a se angaja în întrecere, a lupta la locuri de gimnastică, a se ocupa de atletism. Cuvântul nostru atlet este derivat de la athleo. Aici Pavel face o altă paralelă: între slujirea creştină şi viaţa unui atlet (vezi 1Corinteni 9:24–27).

Încununat. Adică împodobit cu cununa de biruitor (vezi 1 Corinteni 9:25).

După rânduieli. [Legal, KJV]. Orice atlet care calcă regulile întrecerii este descalificat. Din nou Pavel îi îngăduie lui Timotei să deducă paralela intenţionată. Indiferent de numărul de predici ţinute şi de oamenii vizitaţi, dacă slujitorul Evangheliei nu îi învaţă pe oameni o învăţătură sănătoasă (cap. 1:13) sau dacă nu-şi îmbracă solia în atractivitatea şi iubirea lui Hristos, toate eforturile se vor dovedi în zadar (compară cu Matei 7:22, 23).


6 Plugarul trebuie să muncească înainte ca să strângă roadele.

Plugarul. Gr. georgos, literal, lucrător al pământului, de unde derivă numele Gheorghe. Pavel îl compară acum pe slujitorul Evangheliei cu un plugar, aşa cum mai înainte îl comparase cu un atlet (v. 5) şi cu un ostaş (v. 3, 4).

Strânge roadele. [ Este părtaş la roade, KJV]. Produsele agricultorului îl hrănesc atât pe el cât şi pe ceilalţi oameni. Dacă agricultorul nu ar munci şi nu şi-ar împărţi produsele, el ar muri, iar restul lumii ar duce lipsă de hrană. De aceea, cel care vesteşte Evanghelia trebuie să experimenteze mai întâi roadele Duhului (vezi Galateni 5:22, 23) înainte de a putea să îi conducă pe alţii la ele. Nimeni nu poate împărţi cu altul ceea ce nu deţine. Lumea are nevoie atât de produsele agricultorului cât şi de roadele autentice ale creştinismului, dar dacă agricultorul nu mănâncă din hrana pe care o produce, iar slujitorul Evangheliei nu dă pe faţă adevărurile pe care le predică, lumea suferă.


7 Înțelege ce-ți spun; Domnul îți va da pricepere în toate lucrurile.

Înţelege. [Consideră]. În v. 3–6 Pavel vorbise prin metafore. Acum îl îndeamnă pe Timotei să vadă importanţa comparaţiilor sale. Compară învăţăturile date de Hristos ascultătorilor Săi în Matei 24:15.

Îţi va da pricepere. Apostolul îi aminteşte lui Timotei că nu toate învăţăturile constau în informaţii care pot fi memorizate. Ci sunt multe probleme care pot fi rezolvate numai prin amintirea experienţei personale sau a altora. Iar pentru unele probleme nu există paralelă imediată în experienţa trecută. Oricare ar fi situaţia, slujitorul Evangheliei apelează la Dumnezeu, care dă pricepere în toate lucrurile. În consecinţă, slujitorul credincios va asculta întotdeauna cu atenţie glasul divin, trăind zilnic în deplină încredere, pentru a primi răspunsul la fiecare rugăciune la momentul cel mai potrivit.


8 Adu-ți aminte de Domnul Isus Hristos, din sămânța lui David, înviat din morți, după Evanghelia mea,

Adu-ţi aminte de Isus Hristos. [Adu-ţi aminte că Isus Hristos, KJV]. Literal, adu-ţi aminte de Isus Hristos.

Aici Pavel accentuează natura omenească a lui Isus, care oferă o temelie solidă pentru încrederea omului în planul de mântuire. În alte cazuri Pavel accentuează natura divină a lui Hristos, adică iubirea Lui, ca Dumnezeu, pentru păcătoşi. Probabil aici apostolul întâmpină ameninţarea tot mai mare din partea docetismului (vezi Vol. V, p. 912; Vol. VI, p. 58), care tăgăduia existenţa umană reală a lui Hristos. Afirmaţia aceasta scoate în evidenţă esenţa Evangheliei creştine. Biserica Creştină nu este edificată prin interpretări necorespunzătoare şi fanteziste ale Scripturii. Cuvintele lui Isus constituie pentru predicatori un model pentru situaţiile în care oameni obosiţi, împovăraţi de păcate pot afla pace şi biruinţă. Persoana lui Isus devine un model de caracter creştin pentru toţi oamenii. Creştinismul are un mesaj viu, vizibil.

Sămânţa lui David. Pentru iudei linia familiei lui David era sacră, deoarece Mesia trebuia să se nască din sămânţa lui David (vezi Psalmi 132:11; 2 Samuel 7:12; Matei 22:41–46). Din nou Pavel accentuează natura umană a lui Isus şi cum prin El profeţiile Vechiului Testament s-au împlinit pe deplin. Originea davidică a lui Hristos constituia un argument puternic în prezentarea Evangheliei în faţa iudeilor.

Înviat din morţi. Mormântul gol al lui Hristos a devenit argumentul de necombătut cu privire la divinitatea Sa şi integritatea mesajului Evangheliei. Nici un om şi nici o altă religie nu pot să îndrepte atenţia la o dovadă asemănătoare de intervenţie divină. Învierea lui Isus este sigiliul aprobării lui Dumnezeu, adeverindu-L ca Mântuitor al acestei lumi (vezi 1 Corinteni 15:4, 12–20).

După Evanghelia mea. Compară cu Romani 2:16; 16:25. Solia lui Pavel către lume era bazată atât pe Vechiul Testament cât şi pe revelaţia personală pe care o primise de la Dumnezeu (vezi 1 Timotei 1:11). De aceea Evanghelia lui era în acord cu viaţa, moartea şi învierea lui Hristos.


9 pentru care sufăr până acolo că sunt legat ca un făcător de rele. Dar Cuvântul lui Dumnezeu nu este legat.

Pentru care. Adică pentru predicarea Evangheliei. Sufăr. [Sufăr necaz, KJV]. Gr. kakopatheo, a suferi ceva rău, a suferi ocară. Vezi cap. 1:8; 2:3. Sunt legat. [În legături, KJV]. Adică era tratat ca un criminal de rând, chiar până acolo încât era legat în lanţuri.

Cuvântul lui Dumnezeu nu este legat. În timp ce Pavel era păzit de garda romană, el predica atât de eficient Evanghelia încât un număr de persoane, unii chiar din casa Cezarului, au fost convertiţi la Roma (vezi Faptele Apostolilor 28:17 - 24; Filipeni 4:22). S-ar putea ca apostolul să se refere la faptul că ceilalţi apostoli, ca de exemplu Timotei, predicau în continuare, ducând mai departe eforturile lui Pavel în timp ce el era închis într-o temniţă romană.

Deşi, ca şi Pavel, predicatorii pot fi reduşi la tăcere, răspândirea Evangheliei progresează prin persoanele cărora Dumnezeu le încredinţează această lucrare (vezi 2 Timotei 2:2). Cuvintele lui Pavel profetizau progresul cuvântului Său de-a lungul veacurilor. Deşi Martin Luther a fost deţinut în castelul Wartburg, adevărul biblic al neprihănirii prin credinţă nu era legat, deoarece în timp ce era închis el a pregătit monumentala sa contribuţie pentru poporul german, Biblia în limba germană (vezi p. 53). William Tyndale a fost în cele din urmă martirizat pentru traducerea Bibliei în limba engleză. Mare parte din viaţă şi-a petrecut-o exilat din Anglia, iar tipărirea traducerii sale a fost strict interzisă. Totuşi, la un an după moartea lui Tyndale, Biblia a fost tipărită în Anglia, şi un val de Biblii a pornit din această ţară. Oamenii s-ar putea să interzică traducerea Bibliei, să ardă Bibliile şi să condamne orice propagare a adevărului biblic, dar Cuvântul lui Dumnezeu nu este legat.


10 De aceea rabd totul pentru cei aleși, pentru ca și ei să capete mântuirea care este în Hristos Isus, împreună cu slava veșnică.

De aceea. Adică din cauza încrederii lui Pavel în veracitatea ispăşirii lui Hristos (v. 8) şi în triumful sigur al adevărului.

Rabd. [Îndur, KJV]. Gr. hupomeno, a păstra, a suporta în mod brav şi calm. În ce priveşte o analiză a formei substantivale, hupomeno, vezi Iacov 1:3. Pavel ştia că slava vieţii veşnice şi răsplata de a vedea suflete salvate datorită predicării sale erau vrednice de preţul pe care îl plătea prin suferinţa în lanţuri.

Cei aleşi. Vezi Romani 8:33. Slava veşnică. S-ar putea ca Pavel să compare greutăţile trecătoare îndurate atunci de creştini cu răsplata cea veşnică.


11 Adevărat este cuvântul acesta: dacă am murit împreună cu El, vom și trăi împreună cu El.

Adevărat este cuvântul. [Credincios este cuvântul, KJV]. Vezi 1 Timotei 1:15. Din cauza caracterului ritmic al propoziţiilor din 2 Timotei 2:11–13 unii s-au gândit că Pavel citează din vreun imn creştin sau dintr-o declaraţie oficială.

Dacă. În versiunea greacă reiese clar că fiecare din condiţiile expuse în v. 11–13 sunt adevărate. Încredinţarea creştinului este că atunci când împlineşte condiţiile poruncite de Dumnezeu, atunci El va fi credincios în împlinirea părţii Sale.

Murit. Adică mort faţă de păcat. Pocăinţa creştinului este simbolizată prin ritualul botezului, pe care Pavel îl descrie ca o moarte (vezi Romani 6:3, 4).

Vom şi trăi. S-ar putea ca Pavel să se refere aici la (1) noua viaţă neprihănită, pe care Dumnezeu ne ajută să o trăim după botez (vezi Romani 6:5–11); sau la (2) viaţa veşnică pe noul pământ (vezi Ioan 3:16; 14:3).


12 Dacă răbdăm, vom și împărăți împreună cu El. Dacă ne lepădăm de El, și El Se va lepăda de noi.

Răbdăm. [Suferim, KJV]. Gr. hupomeno, a îndura, a stărui (vezi v. 10). Propoziţia poate fi tradusă astfel: dacă stăruim în răbdare (vezi Matei 24:13).

Vom împărăţi împreună cu El. Vezi Romani 8:16, 17; Apocalipsa 20:4; 22:5. Pavel oferă o perspectivă veşnică, aşa că ocara şi greutăţile de faţă sunt considerate trecătoare în lumina privilegiilor şi a slavei veşnice.

Dacă ne lepădăm de El. [Dacă Îl tăgăduim, KJV]. Vezi Matei 10:32, 33. Hristos poate fi tăgăduit în multe feluri, ca de pildă lepădarea pe faţă, păstrarea tăcerii atunci când adevărul ar trebui să fie apărat, o mărturisire de credinţă contrazisă de o viaţă care nu-L reprezintă bine pe Hristos.

Lepăda de noi. [Tăgădui pe noi, KJV]. Vezi Matei 10:32.


13 Dacă suntem necredincioși, totuși El rămâne credincios, căci nu Se poate tăgădui singur.

Suntem necredincioşi. [Nu credem, KJV]. Gr. apisteo, a fi necredincios, a fi nevrednic de încredere. Chiar dacă oamenii Îl dezamăgesc pe Dumnezeu şi pe semenii lor, creştinii pot fi siguri că Dumnezeu este totdeauna vrednic de încredere. Prezenţa Lui nu-i părăseşte niciodată pe cei care îşi pun nădejdea în El.

Tăgădui pe Sine însuşi. Dumnezeu, prin natura Sa, nu poate să nu-şi împlinească făgăduinţele (vezi Numeri 23:19; Psalmi 89:35; Tit 1:2; Evrei 6:18; 10:23). El va fi la fel de credincios în pedepsirea nelegiuiţilor ca şi în răsplătirea drepţilor. Nici un păcătos nu ar trebui să-şi închipuie că Dumnezeu, în ziua de pe urmă, Îşi va schimba hotărârea cu privire la soarta celor răi.


14 Adu-le aminte de aceste lucruri și roagă-i fierbinte, înaintea lui Dumnezeu, să se ferească de certurile de cuvinte, care nu duc la alt folos decât la pieirea celor ce le ascultă.

Adu-le aminte. [Pune-le în amintire, KJV]. Literal, stăruieşte ca [lucrurile acestea] să fie amintite. Aici Pavel îl însărcinează pe Timotei să le reamintească oamenilor de încredere (v. 2) în particular şi bisericii în general, adevărurile fundamentale expuse în v. 8–13. O cunoaştere a privilegiilor şi datoriilor pe care le au îi va întări împotriva disputelor nefolositoare şi a învăţăturilor eronate.

Să nu facă luptă de cuvinte. Gr. logomacheo, a duce lupte de cuvinte. În ce priveşte forma substantivală, logomachia, vezi 1 Timotei 6:4.

Dărmarea. Gr. katastrepho, a răsturna, de la care a derivat cuvântul catastrofă. A da prea mare însemnătate lucrurilor banale înseamnă a fura timpul preţios care trebuie acordat lucrurilor importante şi a-i deruta şi deranja pe oamenii simpli. Solia Evangheliei nu depinde de modificarea unui cuvânt ici şi acolo. Ţinta vieţuirii creştine e măsurată asemănarea cu Hristos (vezi Efeseni 4:13), nu în iscusinţă de a folosi cuvintele sau în capacitatea de a alegoriza adevărurile clare ale Scripturii.


15 Caută să te înfățișezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat, ca un lucrător care n-are de ce să-i fie rușine și care împarte drept Cuvântul adevărului.

Caută. [Cercetează, KJV].Gr. spoudazo, a se grăbi, a se strădui, a fi sârguincios, tradus a căuta (Efeseni 4:3; 1 Tesaloniceni 2:17; 2 Petru 1:15; 2 Timotei 4:9; 2 Petru 1:10), a se grăbi (Tit 3:12; Evrei 4:11). Pavel îi reaminteşte lui Timotei că numai un slujitor al Evangheliei zelos şi sârguincios poate să-L reprezinte bine pe Domnul şi să-şi îndeplinească sarcina grea care i-a fost încredinţată.

Înfăţişezi. [Arăţi, KJV]. Gr. paristemi, a pune deoparte, a prezenta. În timp ce creştinul lucrează cu şi pentru semenii săi, el trebuie să-şi aducă mereu aminte că ochii lui Dumnezeu sunt îndreptaţi asupra lui. În cele din urmă creştinul trebuie să-I fie pe plac doar lui Dumnezeu.

Încercat. [Aprobat, KJV]. Lucrătorul creştin trebuie să fie cunoscut de toţi pentru viaţa lui neîntinată şi rezolvarea diferitelor probleme ale vieţii.

Lucrător. Întrucât Pavel însuşi lucra făcând corturi (vezi Faptele Apostolilor 18:3), el ştia bine cât de important era ca un lucrător să muncească atât de bine încât să nu-i fie ruşine de munca sa.

Împarte drept. Literal, taie drept. Adevărurile Bibliei trebuie să fie interpretate drept, astfel încât nici o parte a Scripturilor să nu fie pusă în opoziţie cu tabloul prezentat în toată Biblia. Fiecărui pasaj trebuie să i se dea înţelesul corect, aşa cum fiecare cărămidă din zidul unei clădiri trebuie pusă la locul potrivit, sau altminteri întregul zid va suferi. În v. 14 Pavel avertizează contra luptelor de cuvinte, un exemplu de rea folosire a Scripturii. A tăia Biblia drept înseamnă că fiecare parte a adevărului trebuie să primească importanţa cuvenită. Lucrurile neînsemnate şi secundare trebuie să fie subordonate principiilor care de fapt îi pregătesc pe oameni să biruiască păcatul şi-i fac în stare să trăiască biruitori în Hristos.

Cuvântul adevărului. Adică acel cuvânt care constituie adevărul – Scripturile (vezi Efeseni 1:13).


16 Ferește-te de vorbăriile goale și lumești; căci cei ce le țin vor înainta tot mai mult în necinstirea lui Dumnezeu.

Fereşte-te. [Evită, KJV]. Sau depărtează-te de (vezi Tit 3:9). Subiectele lipsite de importanţă şi fanteziste trebuie să fie considerate nevrednice de timpul creştinului. El trebuie să-şi întoarcă spatele la orice trăncăneală de felul acesta.

Vorbăriile goale şi lumeşti. [Trăncănelile profane şi zadarnice, KJV]. Vezi la 1 Timotei 6:20.

Cei. [Ei, KJV]. Fie vorbăriile goale, fie cei care îi învaţă pe alţii astfel de lucruri.

Înainta. [Spori, KJV]. Greşita întrebuinţare a Cuvântului lui Dumnezeu duce întotdeauna la

o pagubă mai mare atât pentru învăţătorul neînţelept cât şi pentru biserică. Numai adevărul aduce evlavie şi armonie între membrii bisericii.


17 Și cuvântul lor va roade ca cangrena. Din numărul acestora sunt Imeneu și Filet,

Roade. Dauna pricinuită de vorbăria religioasă goală (v. 16) se va întinde. Acestor aşa-zişi învăţători nu ar trebui nici măcar să li se dea ascultare, ci să fie pur şi simplu evitaţi.

Gangrena. Gr. gaggraina, gangrena, adică o boală care roade carnea şi se întinde mereu şi în alte părţi ale trupului. Cei care se implică în certurile de cuvinte (v. 14) şi cei care ţin vorbării goale (v. 16) se hrănesc din atenţia celor care le-o oferă.

Imeneu. Vezi 1 Timotei 1:20. A fi amintit numai pentru subversiune şi purtare neevlavioasă este culmea tragediei.

Filet. În Biblie nu mai sunt alte informaţii privire la el.


18 care s-au abătut de la adevăr. Ei zic că a și venit învierea și răstoarnă credința unora.

Adevăr. [Adevărul, KJV]. Adică revelaţia creştină cuprinsă în Biblie (vezi v. 15).

S-au abătut. [Au rătăcit, KJV]. Vezi 1 Timotei 1:6; 6:21.

A şi venit învierea. [Învierea a trecut, KJV]. Biserica creştină primară a avut de luptat cu învăţători care tăgăduiau învierea literală a trupului (vezi 1 Corinteni 15:12–19). Aceştia nu împărţeau drept Cuvântul adevărului (v. 15). În ce priveşte felul cum prezintă Pavel învierea fizică de la a doua venire vezi 1 Corinteni 15:12–58; 1 Tesaloniceni 4:13–18; 2 Timotei 4:1.

Răstoarnă. Creştinii sunt adesea mulţumiţi să se sprijine pe aceia din biserică socotiţi cercetători speciali ai Bibliei, în loc de a cerceta ei înşişi Biblia cu sârguinţă. Drept urmare, când apare eroarea ei nu sunt în stare să deosebească între adevăr şi minciună.


19 Totuși temelia tare a lui Dumnezeu stă nezguduită, având pecetea aceasta: „Domnul cunoaște pe cei ce sunt ai Lui”; și: „Oricine rostește Numele Domnului să se depărteze de fărădelege!”

Totuşi. Aici este manifestat curajul neînfricat al lui Pavel. El se compară cu cei trei tineri evrei care, din cauza convingerilor lor, au dat piept cu moartea imediată. Ei I-au fost loiali lui Dumnezeu, care era în stare să-i scape dacă socotea că este bine, şi chiar dacă nu, tot aveau să-L servească (Daniel 3:18).

În această ultimă scrisoare către Timotei, Pavel căuta să-l încurajeze să rabde încercările care aveau să vină. Iubirea pentru Timotei l-a determinat pe Pavel să descrie drumul greu care stătea în faţa acestuia (vezi cap. 1:8; 2:3, 9, 16, 17; 3:1, 12).

Pavel nici măcar nu putea să-i făgăduiască lui Timotei că tovarăşii săi din câmpul Evangheliei sau membrii propriei sale biserici se vor dovedi cu totul credincioşi (vezi cap. 1:15; 2:17, 18; 4:10, 14). Apostolul învăţase cu lacrimi că dezamăgirea şi deziluzia puteau să se ivească oricând.

Pavel deja aştepta să moară de o moarte nemeritată, de pe urma sabiei călăului. Trebuia ca la toate acestea să se aştepte şi Timotei? Nu. Pavel încă nu sfârşise. El spune mai departe: Timotei, lumea te va persecuta, unii prieteni te vor dezamăgi, unele din cele mai plăcute speranţe ale tale vor fi zdrobite, totuşi mai e ceva pe care poţi să te bizui: temelia tare a credinţei în Dumnezeu, care stă nezguduită.

Temelia … lui Dumnezeu. Adică natura şi caracterul neschimbător al lui Dumnezeu, aşa cum sunt revelate în Scripturi. Biserica, care este rezultatul harului lui Dumnezeu şi obiectul celei mai mari purtări de grijă din partea Sa, în cele din urmă va triumfa, deoarece Dumnezeu nu-şi va revoca făgăduinţele şi nu-Şi va retrage conducerea. Ea stă pe o temelie sigură (compară cu Efeseni 2:19, 20; vezi Matei 16:18).

Tare. Gr. stereos, ferm, solid, nemişcat. Literal, prima parte a acestui verset zice: temelia tare a lui Dumnezeu stă.

Pecetea. Gr. sphragis, un sigiliu prin care ceva este confirmat, autentificat. Compară cu Ezechiel 9:4; Romani 4:11. Chiar de la creaţiune Dumnezeu a dorit să îi deosebească pe cei care dau pe faţă loialitate faţă de voia Sa. A fi sigilat cu aprobarea lui Dumnezeu este cea mai înaltă realizare a omului. Dumnezeu le-a făgăduit bărbaţilor şi femeilor sigilaţi protecţia legiunilor de îngeri, mângâierea şi încurajarea prezenţei Sale. În plus, oamenii de azi pot fi siguri că condiţiile pe care Dumnezeu Îşi bazează aprobarea sunt aceleaşi acum ca şi în vremurile biblice (vezi 2 Timotei 2:13). Lucrarea de sigilare va continua atâta timp cât bărbaţii şi femeile pot primi mântuirea. Vezi Apocalipsa 7:1, 4.

Cunoaşte. Probabil o referire la LXX din Numeri 16, 5. Toţi aceia care sunt loiali principiilor cârmuirii lui Dumnezeu pot fi siguri de făgăduinţa Sa (Ioan 10:28). Dumnezeu este vrednic de încredere, condiţiile Lui pentru viaţa veşnică sunt neschimbătoare, de aceea nimeni nu are motiv să-şi piardă credinţa în cuvântul Său. Cei care sunt dispuşi să mărturisească credincioşie pentru Dumnezeu pe pământ pot fi siguri că Dumnezeu Îşi va aduce aminte de ei în cer (vezi 2 Timotei 2:12).

Oricine rosteşte numele Domnului. Adică cei care aleg să fie numiţi creştini (vezi Faptele Apostolilor 11:26). Pe vremea lui Pavel numele de creştin era o invitaţie deschisă la persecuţie şi batjocură (vezi Faptele Apostolilor 15:26). Creştinul făcea publică predarea vieţii sale lui Hristos, dorind aprobarea Lui mai mult decât pe aceea a oamenilor.

Depărteze. Gr. aphistemi, a sta departe. Compară cu Matei 7:23 (vezi Isaia 52:11; 1 Corinteni 6:17, 18; 1 Petru 1:15, 16). Apostolul arată consecinţa inevitabilă a deplinei predări a vieţii în mâna lui Dumnezeu; un astfel de membru al bisericii va urî răul aşa cum a făcut-o Hristos. În nici un caz sigiliul lui Dumnezeu nu se poate aşeza pe un bărbat necurat sau pe o femeie necurată; Dumnezeu nu va aproba niciodată nimic mai puţin decât completa acceptare a principiilor guvernării Sale. Cei care poartă sigiliul acesta vor ieşi din lume ca exemple ale unei vieţuiri superioare, dând pe faţă un caracter care reflectă integritatea morală.

Fărădelege. Gr. adikia, nedreptate, fărădelege.


20 Într-o casă mare nu sunt numai vase de aur și de argint, ci și de lemn și de pământ. Unele sunt pentru o întrebuințare de cinste, iar altele pentru o întrebuințare de ocară.

[Dar, KJV]. Mai degrabă acum. Pavel nu introduce un gând care să fie în contrast cu cele spuse până acum. Casă mare. Metafora folosită de apostol pentru biserică (vezi Numeri 12:7; 1 Timotei 3:15; Evrei 3:5, 6). Aur… argint… lemn. Vasele acestea diferă prin valoarea lor intrinsecă. La fel este şi cu caracterul omenesc în serviciul Domnului. Pământ. Gr. ostrakinos, făcut din pământ ars.

De cinste. [Spre cinste, KJV]. Cum e cu uneltele de gospodărie, tot aşa este şi cu acei creştini al căror serviciu e onorabil. Aceşti membrii de cinste ai bisericii sunt făcuţi din material durabil şi nu vor fi lepădaţi, tot aşa cum vasele făcute din aur şi argint nu sunt niciodată aruncate. Pavel subliniază aici valoarea materialului, şi nu funcţia îndeplinită de fiecare vas. Compară cu 1 Corinteni 3:12, pentru un alt caz, în care Pavel contrastează cele două tipuri de membrii ai bisericii, cei statornici şi cei schimbători.

Întrebuinţare de ocară. Unele unelte din gospodărie îndeplinesc numai un serviciu trecător, adică atunci când s-au spart sau nu mai sunt necesare sunt aruncate, nemaiavând nici o valoare. Pavel îl avertizează pe Timotei că nu toţi membrii bisericii care mărturisesc a-L servi pe Hristos vor să se depărteze de nelegiuire (v. 19). Din această cauză soarta lor este tot atât de tristă ca şi a vasului de pământ care a îndeplinit cele mai obişnuite funcţii gospodăreşti şi apoi a fost aruncat. Astfel de membrii vor fi distruşi la judecată (vezi Apocalipsa 21:8).


21 Deci, dacă cineva se curăță de acestea, va fi un vas de cinste, sfințit, folositor stăpânului său, destoinic pentru orice lucrare bună.

Se curăţeşte. Gr. ekkathairo, a curăţa complet. Compară cu propoziţia să se depărteze de fărădelege (v. 19).

De aceasta. [De acestea, KJV]. Pavel se referă atât la învăţăturile false (v. 14, 16–18) cât şi la membrii de ocară ai biserici (v. 20).

Vas de cinste. Deosebirea dintre un vas cu o întrebuinţare de ocară şi un membru care are această caracteristică este că membrul bisericii îşi poate schimba natura şi să devină preţios în slujba lui Dumnezeu şi vrednic de viaţa veşnică.

Sfinţit. Gr. hagiazo, a face sfânt, a trata ca sfânt (vezi Ioan 17:11, 17; 1 Corinteni 7:14). În ce priveşte substantivul hagiasmos vezi Romani 6:19. Aici Pavel îşi dezvoltă îndemnul de a se depărta de nelegiuire (2 Timotei 2:19). Prin sfinţire viaţa devine tot mai asemenea lui Dumnezeu, care este sfânt (vezi 1 Petru 1:16). Fiecare aspect al vieţii acestui membru al bisericii este dedicată onoarei lui Dumnezeu, în felul acesta el devine un vas de cinste.

Folositor. [Corespunzător, KJV]. Gr. euchrestos, folositor.

Stăpânului său. Adică de folos lui Isus Hristos. El doreşte serviciile unor creştini autentici, deoarece numai în felul acesta lumea va vedea valoarea supremă a vieţuirii creştine (vezi 2 Corinteni 2:14; 1 Timotei 4:16). Prin creştini lumea va fi în cele din urmă confruntată cu ultima chemare a harului divin (vezi 2 Petru 3:12). Membrii bisericii care nu dau pe faţă integritatea morală a lui Isus Hristos sunt vase de ocară (2 Timotei 2:20) şi devin o piatră de poticnire pentru necreştini.


22 Fugi de poftele tinereții și urmărește neprihănirea, credința, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată.

Fugi. Compară cu 1 Timotei 6:11. Aici Pavel aplică principiile din 2 Timotei 2:21. El arată care este natura unui vas de cinste. Poftele. Gr. epithumiai, dorinţe (vezi Marcu 4:19; Iacov 1:14). Aici se face referire la

ambiţie, încrederea în sine şi la alte trăsături atât de adesea date pe faţă de tineri.

Urmăreşte. Vezi 1 Timotei 6:11.

Neprihănirea. [Dreptatea, KJV]. Vezi Matei 5:6.

Credinţa. Vezi Evrei 11:1.

Dragostea. Vezi 1 Corinteni 13:1.

Pacea. Vezi 1 Corinteni 1:3.

Inimă curată. Şi anume inima aceluia care s-a depărtat de fărădelege (v. 19), cei care se curăţeşte (v. 21). Acest împătrit tablou descrie viaţa sfinţită (v. 21) la care Dumnezeu îl va ajuta pe fiecare creştin sincer să ajungă (vezi Romani 6:19).


23 Ferește-te de întrebările nebune și nefolositoare, căci știi că dau naștere la certuri.

Fereşte-te. [Evită, KJV]. Adică stăruie în a evita, continuă să nu ai nimic de a face cu discuţiile nebune, neînsemnate, nefolositoare (vezi 1 Timotei 4:7). Nefolositoare. [Neînvăţate, KJV]. Adică insuficient de educate şi disciplinate mintal prin studiu pentru a se ocupa bine de o problemă (compară cu 1 Timotei 1:4; 4:7; 6:4). Certuri. Compară cu 1 Timotei 6:4.


24 Și robul Domnului nu trebuie să se certe; ci să fie blând cu toți, în stare să învețe pe toți, plin de îngăduință răbdătoare,

Robul. [Servul, KJV]. Gr. doulos, sclav (vezi Ioan 8:34; Romani 1:1). Pavel se referă aici în deosebi la slujitorul Evangheliei.

Nu trebuie să se certe. (Vezi v. 23). Timpul slujitorului Evangheliei este prea scump pentru a fi irosit cu întrebările nebune şi nefolositoare (v. 23). În plus, el ar trebui să dea un exemplu vrednic membrilor bisericii subliniind scopul esenţial al creştinismului, dezvoltarea caracterului.

Să fie blând. Compară 1 Tesaloniceni 2:7.

Cu toţi. Adică atât cu cei dinăuntru cât şi cu cei din afara bisericii.

În stare să înveţe pe toţi. Vezi 1 Timotei 3:2.

Îngăduinţă răbdătoare. [Răbdare, KJV]. Sau în stare să sufere un rău tratament.


25 să îndrepte cu blândețe pe potrivnici, în nădejdea că Dumnezeu le va da pocăința, ca să ajungă la cunoștința adevărului;

Blândeţe. Compară cu Matei 5:5. Robul Domnului îi va învăţa pe alţii aşa cum a făcut El. Cei neluminaţi erau în felul acesta captivaţi de bunăvoinţa lui Hristos de a-l întâmpina pe omul de rând pe propriul lui teren. Deşi vorbea cu seriozitate şi autoritate, Isus niciodată nu i-a stânjenit şi nu i-a constrâns pe ascultătorii Săi. Cu blândeţe El prezenta adevărul pentru a se potrivi fiecăruia dintre ei. Atât cei cultivaţi cât şi cei neînvăţaţi erau atraşi de farmecul şi de iubirea Lui, simţind că Hristos Se identifica pe Sine cu lipsurile şi interesele lor.

Protivnici. [Cei care se opun, KJV]. Adică aceia care se aşează în opoziţie cu adevărul.

În nădejdea. [Poate că, KJV]. Sau poate.

Le va da. Dovezile textuale sunt împărţite între exprimarea poate va da şi va da.

Pocăinţa. Gr. metanoia, o schimbare a minţii (vezi Matei 3:2). În loc să se împotrivească principiilor Evangheliei, ca cei amintiţi mai sus, cei care trec prin această schimbare a minţii răspund cu întreaga lor fiinţă la chemările făcute de Duhul Sfânt şi de robul Domnului, blând şi plin de îngăduinţă răbdătoare(vezi v. 24).

Cunoştinţa. Sau cunoaşterea deplină, cunoaşterea corectă. Cei care se pocăiesc în felul acesta au văzut în viaţa învăţătorilor creştini roadele ascultării de adevăr. Ei recunosc adevărul ca unicul răspuns satisfăcător la problemele omului.


26 și, venindu-și în fire, să se desprindă din cursa diavolului, de care au fost prinși ca să-i facă voia.

Venindu-şi în fire. Literal a reveni la luciditate, adică a reveni la o minte sănătoasă după beţia produsă de plăcerile şi ademenirile lui Satana.

Cursa. Compară cu 1 Timotei 3:7. Aşa cum băuturile alcoolice captivează mintea şi dau persoanei îmbătate o vedere deformată a vieţii, care e cu totul inexactă, tot aşa mintea care se opune adevărului ajunge să fie denaturată şi îşi pierde adevărata perspectivă cu privire la adevăr. Înţelegerea lui e deformată de refuzul de a-l recunoaşte şi a-l primi.

Au fost prinşi. [Luaţi captivi, KJV]. Gr. zogreo, a prinde de viu. Ca să-i facă voia. Expresia aceasta a fost interpretată felurit de comentatori: (1) Ambele pronume, el (subînţeles) şi îi se referă la Satana. (2) Ambele pronume se referă la Dumnezeu.

(3) Au fost prinşi de Satana, dar acum s-au trezit pentru a face voia lui Dumnezeu. (4) Au fost prinşi de robul Domnului (v. 24) cu scopul de a face voia lui Dumnezeu. Atât prima cât şi a doua posibilitate sunt greu de susţinut în versiunea greacă. Construcţia greacă pare să favorizeze a treia sugestie, deşi e posibilă şi ultima. Conform acesteia, versetul poate să sune astfel: Pentru ca aceia care au fost luaţi captivi de el [diavolul] să poată fi treziţi [şi astfel scoşi] din cursa diavolului pentru [a face] acea unică voinţă [a lui Dumnezeu].

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 ML 319 1, 2 2T 343 1–3AA 500; FE 341 2 GW 102 2–54T 352 3 COL 58; Ed 295; EW 46; FE 301; ML 319; MYP 96; 2T 102, 150, 313, 710; 3T 323, 326, 434; 4T 39; 6T 335; 8T 52 4 AA 366, 506; 1T 467 7 6T 134 9 AA 462 11–14GW 311 12 ML 93; 1T 78; 3T 66, 531; 5T 215 15 AA 501; CSW 83; CT 238, 535; Ed 61; Ev 134, 625; FE 215, 217, 243, 394; GW 92; PK 218; TM 194; 2T 230, 501, 642, 710; 3T 421; 6T 55, 134; 9T 48 15, 16 GW 312 16 CH 458; 5T 197 19 CS 66; GW 464; SL 12; TM 410; 1T 323; 2T 348, 397, 407, 441, 490, 515; 4T 583, 595 21 AA 55; FE 360; PK 384; TM 248, 404; 5T 512, 514; 9T 278 22 AH 59; CT 535 22, 23 CSW 30 22–25AA 501 23–26TM 164; 2T 501 24 CSW 103, 118 24, 25 GW 303; TM 31; 2T 389 24–261T 648 26 COL 198; MYP 51; SC 43; 1T 429; 2T 303, 448; 3T 230; 5T 288, 329